Adevărata întrebare este însă nu dacă, ci de ce. Iar răspunsul pare să fie unul clasic, de factură trumpiană: America se pune pe primul loc.
Administrația președintelui Donald Trump a transmis clar, prin vocea oficialilor de la Casa Albă, că Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare. Este o consecință directă a ordinului executiv emis de Trump încă din prima zi a noului său mandat, prin care a ordonat o reevaluare a întregului ajutor extern.
Un plan vechi, un moment nou nedorit de europeni
Decizia vizează în mod specific Secțiunea 333, un program prin care Pentagonul oferă instruire și echipament militar țărilor partenere. Fondurile deja aprobate, care se ridică la sute de milioane de dolari, vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026, dar după această dată, noile solicitări de finanțare nu vor mai fi făcute, arată Financial Time.
Aici este, de fapt, marea problemă. Impactul imediat nu va fi simțit, dar pe termen mediu și lung, consecințele ar putea fi majore. Cine va simți cel mai acut această schimbare? Evident, țările care se bazează cel mai mult pe această finanțare, în special statele baltice - Estonia, Letonia și Lituania. Un diplomat a comparat situația cu o lovitură dură, mai ales pentru economiile lor, relativ mici.
Deși cheltuie o proporție ridicată din PIB pentru apărare, ajutorul american a fost vital pentru modernizarea forțelor lor armate și pentru crearea unei capacități de descurajare credibile în fața amenințării ruse.
Inițiativa de Securitate a țărilor Baltice, lansată în 2020, este în pericol. Cu 228 de milioane de dolari alocați anul trecut, programul a ajutat la consolidarea apărării aeriene, a forțelor terestre și a capacităților de conștientizare a situației maritime în această regiune extrem de sensibilă.
Fără aceste fonduri, statele baltice vor fi nevoite să caute surse alternative, cel mai probabil în interiorul Uniunii Europene, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetele deja solicitate ale blocului comunitar.
Reacțiile din Europa: șoc și incertitudine politică
Anunțul, venit ca un fulger, a provocat confuzie și îngrijorare. Oficialii europeni au recunoscut că au fost luați prin surprindere. Deși discuțiile despre o mai mare responsabilitate europeană în materie de apărare nu sunt noi, o tăiere atât de bruscă a finanțării concrete a părut, pentru mulți, o mișcare lipsită de subtilitate. O decizie care ignoră parțial eforturile deja făcute de europeni.
Iar reacțiile nu au întârziat să apară. Senatorul american Jeanne Shaheen, un democrat de rang înalt din Comisia pentru Relații Externe a Senatului, a numit decizia o „mișcare greșită care trimite exact semnalul nepotrivit”.
Potrivit acesteia, subminarea capacității de apărare a aliaților, în timp ce se încearcă descurajarea agresiunii ruse, nu face decât să pună în pericol și trupele americane, care ar trebui să lupte alături de acești soldați europeni.
Oficialii europeni încearcă acum să evalueze impactul real al reducerilor și să găsească soluții pentru a compensa pierderile. Un diplomat a declarat că NATO ar fi afectat direct, deoarece o parte din fonduri a fost canalizată prin intermediul alianței.
Totuși, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a încercat să minimalizeze impactul, sugerând că decizia americană nu face decât să sublinieze nevoia Europei de a-și crește cheltuielile pentru apărare. El a menționat planul industrial de apărare de 800 de miliarde de euro și alte instrumente de achiziții comune ca soluții la această problemă.
Marea întrebare rămâne
Decizia americană vine într-un moment de maximă tensiune. În paralel cu tăierea asistenței financiare, se discută și o posibilă reducere a numărului de trupe americane în Europa, cu o realocare a acestora spre zona Indo-Pacifică, unde se află principala preocupare strategică a SUA: China.
Singura excepție pare să fie Polonia, unde președintele Trump a asigurat recent că numărul de trupe va rămâne stabil și, la cerere, ar putea chiar crește.
O abordare diferențiată, care pare să favorizeze aliații care se aliniază cel mai bine cu viziunea americană, inclusiv prin cheltuieli substanțiale pentru apărare.
Este acesta începutul unei noi ere în relațiile transatlantice? O eră în care fiecare continent se ocupă de propria curte, în care vechile angajamente se redefinesc în funcție de noile priorități?
Rămâne de văzut. Cert este că Europa nu mai poate conta pe un sprijin american la fel de generos și că va trebui să-și asume cu adevărat propria securitate, chiar și atunci când acest lucru va presupune cheltuieli enorme și decizii dificile.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
