Rusia, aproape de eșec total: De la benzină nelimitată la rații de 10-30 de litri. Atacurile ucrainenilor au paralizat rafinăriile, iar logistica armatei e afectată

Cristian Soare |
Data publicării:
În noaptea de 9 iulie, dronele au atacat depozite de petrol și substații electrice din regiunile Volgograd și Rostov din Rusia, provocând explozii și incendii. Sursa foto: Obozrevatel.
În noaptea de 9 iulie, dronele au atacat depozite de petrol și substații electrice din regiunile Volgograd și Rostov din Rusia, provocând explozii și incendii. Sursa foto: Obozrevatel.

Rusia, țara care și-a construit identitatea geopolitică pe domeniul energetic, pe langa cel militar, se află acum în fața unei umilințe istorice: a fost nevoită să recunoască oficial că nu mai poate face față cererii interne de combustibil.

 

Măsura anunțată la 30 septembrie, suspendarea tuturor taxelor vamale la importurile de combustibili până în iunie 2026, nu este doar o decizie economică.

Este o mărturie publică a faptului că dronele ucrainene, lovind infrastructura esențială, și sancțiunile occidentale, blocând reparațiile acestora, au reușit să paralizeze o parte critică a capacității sale de rafinare. De la exportator feroce la importator umil, drumul Rusiei spre criza energetică arată vulnerabilitatea unei superputeri auto-proclamate.

 

Capacitate de rafinare, spulberată la nivel record

 

Cifrele oferite de agenția rusă de consultanță Siala vorbesc de la sine despre amploarea dezastrului. La 28 septembrie, 38% din capacitatea primară de rafinare a petrolului din Rusia era inactivă, echivalentul a aproximativ 338.000 de tone pe zi.

Acest procent nu este doar mare, ci reprezintă cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, depășind recordul anterior de 23% din august.

Oprirea rafinăriilor a creat un deficit de combustibil de circa 400.000 de tone lunar, adică aproximativ 20% din consumul total. Un oficial familiarizat cu aprovizionarea de combustibil a declarat pentru ziarul rusesc Kommersant că situația este, fără menajamente, critică.

Consecințele se resimt deja în buzunarele cetățenilor și în economia Rusiei. Prețurile angro la benzină au sărit cu peste 40% din ianuarie, cu benzina AI-92 ajungând la 73.600 de ruble ($880) pe tonă, iar AI-95 tranzacționându-se la 71.100 de ruble ($850) la 29 septembrie.

 

Rațiile de 10 litri, imaginea declinului rusesc

 

Penuria nu este doar o problemă statistică, ci o realitate tot mai dură. Peste 20 de regiuni din Rusia se confruntă cu lipsuri, de la Sahalin și Ciukotka în Orientul Îndepărtat până la regiunile Riazan și Samara.

În Crimeea anexată și Sevastopol, au fost impuse limite de achiziție de 30 de litri, în timp ce în alte zone se vând chiar și doar 10-20 de litri per client. Producători majori precum Lukoil au ajuns să interzică vânzarea în canistre la unele stații din Moscova, potrivit EuromaidanPress.

Disperarea autorităților este confirmată de prelungirea, pe 25 septembrie, a interdicției de export de benzină până la sfârșitul anului, precum și impunerea de restricții și la motorină. „Balanța generală atât pentru septembrie, cât și pentru octombrie este dificilă”, a recunoscut chiar vicepremierul Alexander Novak pentru presa de stat.

Criza are două rădăcini care se potențează reciproc: sancțiunile occidentale și campania intensificată de lovituri cu drone a Ucrainei.

Rusia a modernizat cele 40 de rafinării majore în ultimele două decenii folosind tehnologie și software occidentale, furnizate de companii precum UOP (SUA) și grupul elvețian ABB.

De la invazia din februarie 2022, aceste companii au sistat comenzile, transformând mentenanța de rutină sa devină imposibilă. Echipamentele de rafinare sunt extrem de complexe şi greu de găsit. Așa cum a explicat analistul în domeniul energiei Sergei Vakulenko de la Carnegie Endowment, „nu poți înlocui un ambreiaj defect la un BMW cu o piesă similară de la o Ladă”.

Chiar dacă se încearcă obținerea de piese prin terțe țări sau producția de substitute rusești/chinezești, problemele de integrare și aprobările tehnice prelungesc reparațiile de la săptămâni la luni sau chiar mai mult.

Încă din august, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii petroliere, o strategie pe care Kievul o numește „sancțiuni cinetice”. Statul Major General al Ucrainei a dezvăluit că 42% din atacurile sale din ianuarie au vizat rafinăriile de petrol, devenind categoria de țintă cea mai frecvent lovită.

Atacurile ucrainene au reușit să scoată din funcțiune 38% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, o creștere dramatică de la 13,5% la jumătatea lunii august. Printre facilitățile avariate se numără cel puțin șase rafinării foarte importante, inclusiv unitatea din Riazan (una dintre cele mai mari cinci din Rusia), uzina Kinef din regiunea Leningrad (a doua ca mărime), și facilitățile din Saratov, Samara, Volgograd și Astrahan.

„Aceasta este o criză de combustibil în Rusia, care afectează direct logistica și aprovizionarea armatei sale”, a subliniat recent comandantul-șef ucrainean Oleksandr Sîrskîi.

 

Prețul umilinței: Un miliard de dolari pentru Belarus

 

Suspendarea taxelor vamale permite importuri din Uniunea Economică Euroasiatică, în special din Belarus, dar Moscova plătește un preț astronomic.

Deși logica economică dicta inițial că Belarus ar fi trebuit să exporte pe piețele internaționale, unde primea $1.300 - $1.900 per tonă de benzină, față de sub $1.000 oferite de Rusia, Minskul a făcut o întoarcere spectaculoasă. Livrările de benzină din Belarus au sărit cu 168% în septembrie față de luna precedentă.

Motivul nu este solidaritatea, ci o negociere la cel mai înalt nivel. Pe 26 septembrie, președintele belarus Alyaksandr Lukașenka i-a propus lui Vladimir Putin construirea unei a doua centrale nucleare în estul Belarusului.

Răspunsul lui Putin a fost un sprijin public imediat: „Problema finanțării nu este deloc o problemă”. Patru zile mai târziu a venit anunțul suspendării taxelor.

Prima centrală nucleară, construită de Rosatom, a costat deja Rusia 11 miliarde de dolari sub formă de împrumuturi. Acum, Minskul a obținut un al doilea angajament multi-miliardar ca plată directă pentru combustibilul vândut la un preț mai mic aliatului său disperat.

Concluzia este amară pentru Kremlin: națiunea care a șantajat Europa cu resursele sale de petrol și gaze a ajuns acum să depindă de un stat mai mic și să plătească cu proiecte de infrastructură de miliarde de dolari pentru a-și securiza propriile rezerve.

Termenul de nouă luni anunțat de Moscova pentru rezolvarea crizei arată că nu se așteaptă o soluție rapidă, iar combinația de drone ucrainene și sancțiuni transformă Rusia, pe termen lung, dintr-o superputere într-un suplicant energetic.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Acest articol reprezintă o opinie.


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel