Bugetul total al instrumentului financiar SAFE se ridică la 150 de miliarde de euro, fiind conceput sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă destinate achiziției de tehnică militară și dezvoltării bazei industriale de apărare. În prima etapă de alocare, Polonia a primit 43,7 miliarde de euro, devenind de departe cel mai mare beneficiar dintre cele 18 state membre participante.
Cum folosește Polonia fondurile SAFE neutilizate de alte state europene pentru propria reînarmare
![]()
Această infuzie de capital european susține deja contracte de producție internă, precum recenta achiziție a 146 de mașini de luptă ale infanteriei (IFV) Borsuk, un acord evaluat la 1,77 miliarde de euro. Strategia guvernamentală de la Varșovia prevede ca 89% din aceste fonduri să fie direcționate strict către industria și economia poloneză.
Sursa fondurilor suplimentare pe care Polonia intenționează să le acceseze în al doilea apel provine din incapacitatea administrativă sau ezitarea politică a altor guverne europene. Un volum de cel puțin 10 miliarde de euro va deveni disponibil în urma renegocierilor dintre Comisia Europeană și guvernul de la Roma. Deși planul inițial prevedea 14,9 miliarde de euro pentru Italia, executivul condus de Giorgia Meloni a amânat semnarea acordului de împrumut, invocând prioritatea subvenționării prețurilor la energie la nivel național.
Declarațiile recente ale oficialilor italieni indică o participare redusă la un interval cuprins între 4 și 9 miliarde de euro, diferența urmând să fie pusă la dispoziția statelor capabile să absoarbă rapid fondurile.
Redirecționarea fondurilor de securitate
![]()
Un al doilea blocaj financiar care favorizează interesele de înzestrare poloneze se înregistrează în cazul Ungariei. Budapesta avea preaprobată o sumă de 16,2 miliarde de euro, o alocare care o clasa pe locul trei în rândul beneficiarilor, imediat după Polonia și România. Fostul guvern condus de Viktor Orban a solicitat majorarea sumei la 17,4 miliarde de euro, însă negocierile au fost blocate la nivelul Comisiei Europene din cauza problemelor juridice privind statul de drept și a suspiciunilor de corupție.
Deși noul premier Peter Magyar a anunțat o restructurare a planului de investiții maghiar, capacitatea Ungariei de a semna acordul și de a accesa integral acești bani rămâne incertă.
Pentru decidenții militari de la Varșovia, accesarea noilor tranșe are obiective de execuție prestabilite. Fondurile atrase din realocări vor finanța direct arhitectura de securitate de la granița estică a Uniunii Europene: proiectul de fortificații Scutul Estic, dezvoltarea sistemelor de apărare antiaeriană și antidronă, achizițiile de artilerie și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare cu importanță militară strategică.
Adițional, Polonia intenționează să direcționeze o parte din fondurile SAFE către proiecte comune de apărare dezvoltate în parteneriat direct cu Ucraina, consolidându-și statutul de centru logistic și de producție militară al regiunii pe baza resurselor financiare pe care alte state europene eșuează să le utilizeze.