Turcia dislocă în România avioane de luptă F-16. Piloții turci au o „experiență” solidă împotriva dronelor rusești

Turcia se va alătura misiunilor consolidate de control al spațiului aerian ale NATO, desfășurând avioane de vânătoare în Estonia și România, a relatat joi Reuters, citând Ministerul Apărării din Turcia.

Aeronavele turcești și personalul aferent vor fi desfășurate în două etape: în Estonia, din august până în noiembrie 2026, și în România, din decembrie 2026 până în martie 2027.

Turcia a participat deja la misiuni aeriene NATO cu aeronavele sale de două ori: între iulie și septembrie 2021 în Polonia și între noiembrie 2023 și aprilie 2024 în România.

Atunci partenerii turci au fost prezenți cu avioane F-16 Fighting Falcon.

De asemenea, Turcia a preluat, de la 8 ianuarie 2026, comanda Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră.

Turcia are experiență cu dronele rusești

Contextul în care Turcia își trimite avioane de luptă pentru a sprijini aliații nu e unul prea fericit. Rusia testează permanent unitatea aliată prin sabotaje sau incursiuni cu drone /avioane de luptă.

Astfel, aeronavele turcești ar putea „întâlni” nu doar drone rusești, ci și avioane de vânătoare în timpul „serviciului” lor în  România și Estonia.

Piloții turci au, de asemenea, experiență cu drone necunoscute deasupra Mării Negre. Una dintre acestea a fost doborâtă în decembrie 2025 când s-a apropiat de spațiul aerian turcesc, iar apărarea aeriană a evaluat-o drept „un echipament asupra căruia operatorul a pierdut controlul”.

România, la rândul său, are „o experiență bogată” în ceea ce privește pătrunderea dronelor rusești în spațiul său aerian. Într-un incident din noiembrie anul trecut, o dronă rusească a survolat trei județe din România înainte de a se prăbuși.

Amintim și de incidentul care a avut loc în septembrie 2025, când trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian estonian și au fost în cele din urmă interceptate de avioanele de vânătoare ale alianței, în special de avioanele suedeze Saab JAS 39 Gripen. Guvernul estonian a decis apoi să solicite consultări cu NATO în temeiul Articolului 4.

Reacția Turciei la „drona necunoscută” amintește de un incident din noiembrie 2015, când Turcia a doborât un avion de vânătoare-bombardament rusesc Sukhoi Su-24 în apropierea frontierei siriano-turce, după ce Ankara a declarat că i-a încălcat spațiul aerian. La acea vreme, Turcia, membră NATO, a susținut că armata sa a avertizat avionul rus de zece ori în cinci minute să părăsească zona. Când acesta nu a reușit să facă acest lucru, două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise în acțiune.

Cu toate acestea, în timpul negocierilor privind incidentul, Moscova a susținut că Suhoi se afla în spațiul aerian sirian, ceea ce a dus la o gravă criză diplomatică între Rusia și Turcia, care s-a atenuat abia în 2016.

Prezență solidă a NATO în România

Grupul de Luptă NATO de la Cincu

Pe teritoriul național își desfășoară activități peste 3500 de militari aliați, potrivit MApN.

Cele mai importante structuri aliate de pe teritoriul național sunt:

• Grupul de Luptă NATO de la Cincu, condus de Franța. Consituit în mai 2022 ca ”vârful de lance” („Spearhead”) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat a NATO (VJTF), Grupul de Luptă de la Cicu va fi extins la nivel de brigadă.
• Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-EST la Sibiu (relocat în data de 1 iulie 2021 de la București); 
• Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-EST la București (înființat în 2015); 
• Brigada Multinațional de Sud-EST la Craiova (în 2017, prin transformarea Brigazii 2 Infanterie „Rovine”);
• NATO Force Integration Unit (NFIU), București (înființat în 17 septembrie 2015);
• Centrul de Excelență NATO în domeniul HUMINT, Oradea (inaugurat în martie 2010);
• Baza 99 Deveselu, sistemul antirachetă Aegis Ashore (Aegis Ashore Missile Defense System – AAMDS) (care a primit Capacitatea Operațională Inițială în mai 2016).