Turcia dorește o baza năvală permanentă în Ciprul de Nord

H.D. Hartmann / 14 sep 2018 / 10:02
EXCLUSIV

Pare că estul Marii Mediteraneene devine neîncăpător pentru puterile militare și navale ca SUA, Marea Britanie, Rusia sau Franța.  Surse militare de lângă președintele Erdogan au publicat, ieri, un raport în presa internațională, din care reiese că Turcia dorește să amplaseze, în partea de Nord a insulei Cipru (republica necunoscută a Ciprului de Nord) o bază năvală militară permanentă.

Datorită conflictului din Siria și a descoperirii de zăcăminte masive de hidrocarburi, Marea Mediterana și, în special, partea de est care înconjoară Ciprul, devine element primordial de expansiune militară turcă.  Eșecul transformării într-un bastion de expansiune a republicii Ciprului de Nord, care s-a despărțit de aproape 50 de ani de Cipru, a făcut ca Turcia să caute un avanpost prin care să își asigure argumentul forte în dialogul său cu Grecia si Rusia.

Avantajoasă ca poziție geografică,  dar și riscantă ca soluție geo-politică, insula Cipru a fost permanent un poligon  de încercare a unor strategii geo-militare a diferiților actori regionali sau globali. SUA au avut, încă din timpul primului război rece, o prezență militară distinctă în Grecia, care a fost folosită la menținerea unei flexibilități în raport cu sensibila balanță turcească. Franța, In ultima decadă, si-a întărit si ea prezența,  uzînd de precedentele africane si invocând interese umanitare greu de negat iar britanicii si rusii au dorit întotdeauna sa fie considerați inițiatorii istorici ai echilibrului mediteranean, fără ca să reusească pe deplin.

Tocmai pentru clarificarea doctrinară si militară,  ultima vizită a secretarului american al apărării Mattis, de săptămâna trecută, în Grecia, a transmis semnalul că administrația Trump a decis să continue linia de forță maritimă din zonă,  afirmând astfel ocuparea primului loc în rândul puterilor navale care joacă șah în apele lui Ulise. Culisele jocului sunt, însă, mult mai complicate iar complicitatea Ruso-Britanică de astăzi, adăuga o nouă iritare strategilor de la Ankara.

Ca atare, într-un raport publicat de  surse anonime, tocmai pentru a testa reacțiile internaționale, experții turci vorbesc de necesitate unei baze militare permanente în republica Ciprului de Nord, care să asigure consistența strategiei militare generale turce. Strategia turcă îmbracă forma unei lupte legitime pentru accesul la resursele energetice, în realitate este o expansiune pur teritorială, care să permită succesul preluării comenzilor operațiunii, originar NATO,  "Scutul Mediteran", începută încă din anul 2006.

Operațiunea de astăzi dorește să oficializeze tranziția autorității militare de la NATO la Turcia, fără a crea însă o destabilizare masivă a echilibrului zonal. Turcia nu este pregătită, politic si militar, să își asume rolul de putere năvală principală si să preia rolul reglator pe care prezența NATO l-a avut în ultimile decenii. Mai ales că, în conflictul sirian, intervenția militară turcă este minoritară față de Rusia si Iran, atât ca scop cât si ca putere de foc.

Deci nu jocul sirian este cel care impune noua strategie turcă, ci ocuparea unui spatiu fizic maritim destul de consistent care să permită puterii de la Ankara demersul unei zone economice exclusive. Această zonă ar fi efectiv decupată din spațiul maritim est mediteranean și ar asigura o prezență de forță a Turciei la orice viitoare negociere internațională privind resursele energetice masive din zonă. Deja Turcia, conform estimărilor, a deplasat două submarine și 14 nave de război in regiune, tocmai pentru a pune în fața faptului împlinit, celelalte puteri maritime prezente. Aceste forțe sunt deservite de porturile Iskenderun si Mersin. Cele două  porturi, fiind civile, pun o problemă Turciei, căci nu au capacitatea de a asigura o linie de aprovizionare militară coerentă și de maximă capacitate. Probabil ca un al treilea port va fi inclus în strategia turcă și anume Aksaz aflat în sud-estul coastei Mării Egeea din cadrul zonei Marmara.

Spațiul maritim de care vorbim a fost pierdut după dispariția Imperiului Otoman. Iată că, prin reconstrucția puterii sale navale, Turcia revine în rândul puterilor maritime, așa cum ea a fost secole, reafirmandu-si geo-politic o poziționare militară care a dat mari bătăi de cap atât Rusiei cât și Europei. Si dacă  este să dăm crezare analiștilor de securitate, această mișcare va asigura un culoar strategic Germaniei și va crea un dezechilibru pentru SUA. Lupta dintre puterile navale și cele continentale pare a se așeza pe vechiul culoar geo-politic de dinaintea Primului Război Mondial. Cine spunea că istoria se repetă pare a fi avut dreptate.

 

Articole Recomandate


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2018 - Toate drepturile rezervate.
defense.n-nxt.25