Serbia și-a înarmat avioanele MiG-29 cu rachete supersonice chinezești CM-400AKG aer-sol

Integrarea armamentului a fost posibilă prin utilizarea sistemului de interfață WZHK-1, dezvoltat de China National Aero-Technology Import & Export Corporation (CATIC). Acest sistem permite utilizarea munițiilor ghidate chinezești pe aeronave proiectate în alte state fără modificarea avionicii, a software-ului de bord sau a sistemelor de control al focului.

Controlul armamentului se realizează printr-o interfață externă conectată la pilot printr-un terminal de tip tabletă și printr-un sistem de comunicație de date.

Racheta CM-400AKG a fost dezvoltată de China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC) ca armă aer-sol de mare viteză destinată lovirii țintelor maritime, infrastructurii fortificate și sistemelor de apărare antiaeriană. În promovarea pentru export, arma este prezentată ca având capacitatea de a lovi sisteme de apărare antiaeriană avansate sau nave de mari dimensiuni.

Racheta are o masă de aproximativ 910 kilograme, o lungime de circa 5,1 metri și un diametru de aproximativ 0,4 metri. Sunt menționate două tipuri de focoase: unul de 150 kg cu efect exploziv-fragmentar și o variantă de 200 kg penetrantă, destinată țintelor fortificate.

Sistemul de ghidare combină navigație inerțială și poziționare GNSS (prin utilizarea sistemului chinez BeiDou - Carul Mare - echivalentul GPS-ului american), iar opțional poate utiliza senzori tip radar pasiv, infraroșu sau video pentru ghidaj terminal. Precizia raportată este de aproximativ 5–10 metri eroare circulară probabilă.

Profilul de zbor este descris ca supersonic cu traiectorie cvasi-balistică, racheta atingând viteze estimate între 4,5 și 5 Mach, cu unele estimări care indică valori apropiate de 6 Mach  în faza finală de coborâre. Deși uneori este prezentată în materialele de marketing drept armă hipersonică, sistemul este clasificat mai corect drept rachetă supersonică de mare viteză cu traiectorie semi-balistică.

Raza de acțiune declarată este în mod obișnuit între 100 și 240 de kilometri, unele estimări pentru configurații de export indicând aproximativ 250 de kilometri, iar surse pakistaneze menționând posibilitatea atingerii a până la 400 de kilometri atunci când racheta este lansată de la altitudine mare și la viteză ridicată.

Forțele Aeriene sârbe operează aproximativ 14 avioane MiG-29SM. Integrarea rachetei CM-400AKG permite fiecărui avion să transporte două rachete montate sub aripi, extinzând semnificativ raza de lovire a platformei. Avioanele pot utiliza și date de țintire provenite din surse externe, nu doar de la radarul propriu al aeronavei.

Racheta a fost concepută inițial pentru avionul JF-17 Thunder, unde este folosită ca armă de atac la distanță împotriva navelor, infrastructurii strategice sau sistemelor radar. Traiectoria tipică include o fază de zbor la altitudine mare urmată de o coborâre abruptă spre țintă la viteză ridicată. Sistemul poate fi utilizat în condiții de zi sau noapte și în condiții meteorologice nefavorabile.

Integrarea armamentului chinezesc pe aeronave de origine rusă arată posibilitatea utilizării unor sisteme de arme moderne pe platforme mai vechi fără modernizări majore ale avionului. Sistemul WZHK-1 permite montarea armamentului direct pe punctele de acroșare existente și poate fi instalat într-un timp mai scurt comparativ cu programele tradiționale de certificare a armamentului.

Pe lângă racheta CM-400AKG, sistemul permite utilizarea și a altor muniții chinezești, inclusiv bombe ghidate LS-6, care au fost observate de asemenea pe aeronave MiG-29 ale Serbiei.

Introducerea acestei rachete oferă Serbiei o capacitate de lovire la distanță mai mare utilizând aeronavele existente, fără achiziția unui nou tip de avion. Sistemul permite atacarea unor ținte situate la distanțe mai mari de spațiul aerian național și poate extinde gama de misiuni pe care le pot executa avioanele MiG-29SM.

Integrarea rachetei CM-400AKG pe MiG-29 ilustrează și o tendință mai largă în domeniul militar, în care modernizarea flotelor aeriene se realizează prin integrarea unor sisteme de armament noi pe platforme existente, în locul înlocuirii complete a aeronavelor.