Vânzarea celui mai mare șantier naval din Europa a dat naștere în aceste zile unui scandal politic, care a culminat cu acuze aduse de fostul premier Victor Ponta și replici din partea lui Radu Miruță, actualul ministru al Apărării.
Fostul premier s-a întrebat într-un podcast la Gândul pentru cine a fost salvat Șantierul Naval Mangalia, „căci înainte România avea 51% din șantier iar acum are 0%”. Victor Ponta a mai afirmat că cei 138 de milioane obținuți pe șantier de la Rheinmetall „sunt dați din banii noștri din SAFE”. Ponta susține că Șantierul Naval Mangalia a fost vândut „pe banii României”.
Ulterior, într-un dialog la B1 TV, Ponta și Radu Miruță s-au acuzat reciproc.
„Întoarcerea Șantierului Naval Mangalia e un câștig nu doar pentru șantier ci și pentru strategia Armatei României, care se poate baza pe producerea unor nave în România”, a afirmat Miruță care a comparat acuzele cum că navele s-ar fi putut produce la un preț mai mic în altă parte cu un „chel care își pune mâna în cap”. La rândul său Ponta a negat că ar fi afirmat acest lucru, dialogul escaladând ulterior cu acuze între cei doi.
Ce e cert e că la Mangalia vor trebui produse de către Rheinmetall două nave de patrulare de tip OPV și două vedete pentru scafandri, programe aprobate prin mecanismul european de împrumut SAFE, pentru sumele de 836 de milioane de euro, respectiv 84 milioane de euro. Construcția navelor trebuie finalizată până în 2030.
Cum se explică prețul de aproape de aproape 900 de milioane de euro pentru două nave OPV
![]()
Corveta August Roman, clasa turcă HISAR. Photo source: DefenseRomania courtesy ASFAT
Subiectul e unul interesant și a mai fost abordat în aceste luni, tot în chestiuni privind acuze politice. În luna iulie a acestui an, Radu Miruță explicase echipamentele care vor fi adăugate și care sunt incluse în preț. La acea vreme ministru îi acuzase din nou pe cei „care dezinformează că prin SAFE s-ar fi contractat nave la Șantierul Naval Mangalia mai scumpe decât le-ar fi „intermediat” ei”.
„Am mai explicat și mai explic încă o dată, doar pentru a nu se sedimenta o minciună și pentru ca adevărul să le dea peste nas celor obișnuiți cu dezinformarea.
„Cei care induc această idee compară mere cu pere. Cele două ambarcațiuni sunt complet diferite. (n.r. - referire la achiziția corvetei ușoare din clasa Hisar din Turcia, pentru 223 milioane de euro fără TVA). Nu este suficient ca două ambarcațiuni să plutească pentru a putea fi comparate între ele”, arăta la vremea respectivă ministrul.
Corveta Hisar, achiziționată din Turcia cu 223 de milioane de euro, este comparată în mod greșit cu navele de patrulare contractate prin SAFE.
![]()
Corveta ușoară Contraamiral August Roman, photo source: Forțele Navale Române
Acum, pentru că datele certe sunt cele care demontează minciuna, prezint în detaliu diferențele și costurile aferente capabilităților pe care navele ce vor fi produse în România le au în plus.
Pornind de la dotarea corvetei Hisar, folosită drept termen de comparație de cei care dezinformează, am descompus costurile pentru echipamentele și sistemele suplimentare de pe navele construite în România:
- sistem de apărare apropiată CIWS Oerlikon Millennium – 15,5 milioane euro;
- sistem pasiv IR de supraveghere și avertizare timpurie – 2,5 milioane euro;
- sisteme pentru protecția forței și combaterea amenințărilor moderne – 15 milioane euro;
- sisteme de război electronic – 3 milioane euro;
- sistem de lansare a torpilelor – 9,5 milioane euro;
- sistem de rachete RAM – 59,5 milioane euro;
- muniție – 5 milioane euro;
- sistem de lansare a rachetelor NSM – 20 milioane euro;
- integrarea tuturor acestor capabilități – aproximativ 50 milioane euro.
Când adaugi aceste capabilități, integrarea lor și obligația de a investi în șantier astfel încât navele să poată fi produse în România – obligație pe care am introdus-o pentru prima dată prin SAFE –, realitatea este cu totul alta decât povestea simplistă pe care unii se străduiesc să o vândă prin manipulare. În aceste condiții, prețul noilor nave devine chiar mai avantajos”, afirma Radu Miruță, într-o postare publică în luna iulie.