Naro-Fominsk (Proiect 21631, clasa Buyan-M) este o navă purtătoare de rachete intrată în serviciu abia în 2022, capabilă să lanseze rachete de croazieră Kalibr și rachete antinavă Oniks. Nava, având un deplasament de 850 de tone, a fost lovită în plin de mai multe vehicule aeriene fără pilot (UAV) ucrainene.
Cum a lovit Ucraina corveta rusească Naro-Fominsk la peste 1.000 de km distanță?
![]()
Confirmarea daunelor nu a venit de la Moscova, ci de la oficialii militari estoni, care monitorizează atent activitatea din Golful Finlandei. Colonelul Aron Kalmus, comandantul adjunct al Forțelor de Apărare Estoniene, este cel care a prezentat bilanțul atacului, menționând că nava a fost lovită de „un număr mare de drone” - suficient de multe pentru a exclude orice posibilitate a unui incident izolat sau a unei erori.
A Finnish official confirms to the country's public broadcaster that Ukrainian drones attacked a Russian Navy Buyan-M-class corvette on the Baltic Sea Wednesday night, almost 1000 km from Ukraine. Ukraine officially claims to have struck the nearly brand-new Buyan Naro-Fominsk. https://t.co/ros9zMXTC4
— OSINTtechnical (@Osinttechnical) November 13, 2026
Avariile au fost suficient de grave încât echipajul a înregistrat morți și răniți. Deși a încercat inițial să se retragă către Sankt Petersburg prin propriile mijloace, corveta Naro-Fominsk a fost nevoită să se oprească pe traseu, având nevoie de o navă de escortă pentru a-și continua drumul spre port.
Russia's Naro-Fominsk missile corvette was struck by more than three Ukrainian drones in the Gulf of Finland on November 11, according to Estonian Defence Forces Colonel Aron Kalmus. He confirmed that the vessel sustained damage and that crew members were killed and wounded. The warship initially continued toward St. Petersburg under its own power but later stopped. Another vessel was required to assist its onward movement. #Ukraine
— NOELREPORTS ???????? ???????? (@NOELreports) November 14, 2026
Să nu credeți că acest atac este un incident izolat! În luna aprilie, Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) a executat o operațiune de sabotaj (Operațiunea Rybalka) care a provocat un incendiu la bordul corvetei Serpuhov (clasa Buyan) ancorată la Kaliningrad. Anterior, forțele ucrainene au revendicat atacul asupra corvetei Grad Sviajsk (tot clasa Buyan-M) pe lacul Onega, nodul de legătură fluvială între Marea Baltică și Marea Caspică.
Atacarea în mod repetat a navelor militare din Marea Baltică indică că structurile de forte pentru operații speciale de la Kiev au o planificare strategică precisă, care urmărește să distrugă platformele purtătoare de rachete de croazieră ale Rusiei indiferent de portul în care sunt staționate.
De ce a mutat Ucraina războiul cu drone în Marea Baltică?
![]()
Mutarea operațiunilor ofensive ucrainene în Marea Baltică are o motivație geostrategică clară. Pe fondul blocării efective a navelor rusești în Marea Neagră, Marea Baltică a devenit principala arteră maritimă pentru exporturile de hidrocarburi și tranzitul militar al Moscovei. Portul Ust-Luga, alături de Primorsk, asigură aproximativ 40% din exporturile maritime de petrol ale Rusiei.
Atacul din 11 noiembrie a provocat daune majore la terminalele Novatek-Ust-Luga și Ust-Luga Oil, distrugând cinci rezervoare cu o capacitate totală de 150.000 de metri cubi și facilități critice de încărcare. Lovind infrastructura portuară și protecția militară a acesteia (corveta Naro-Fominsk), Ucraina atacă direct sursele de finanțare ale mașinii de război a regimului de la Kremlin.
![]()
În plus, Marea Baltică este teatrul de operații principal al „flotei fantomă” rusești - nave comerciale care operează în afara reglementărilor internaționale pentru a eluda sancțiunile occidentale și pentru a transporta tehnică militară, sub protecția directă a Flotei Baltice. Intensificarea atacurilor ucrainene în această zonă are ca scop blocarea acestor rute logistice și creșterea costului de operare pentru flota maritimă comercială și militară a Rusiei în ape pe care Moscova le considera anterior sigure.
Capacitatea armatei ucrainene de a executa atacuri precise la peste o mie de kilometri de propriile granițe, penetrând spațiul aerian puternic apărat al regiunii Sankt Petersburg (fără a încălca însă limitele spațiului aerian aliat estonian, conform declarațiilor oficiale de la Tallinn), modifică neașteptat de mult balanța de securitate a regiunii.
Demonstrează că Ucraina poate și va proiecta putere militară asupra oricărei unități rusești, forțând Moscova să aloce resurse defensive disproporționate departe de linia frontului ucrainean.