Frontul din Ucraina a ajuns până în Marea Baltică: Vizată de drone ucrainene, corveta rusească Naro-Fominsk ar fi suferit daune semnificative

corveta_rusească Naro-Fominsk
Serviciul de securitate SBU al Ucrainei a declarat că a vizat nava Naro-Fominsk în cadrul unei operațiuni mai ample cu drone împotriva depozitului de petrol Ust-Luga al Rusiei, de pe coasta Mării Baltice. Sursa foto: Armata Rusă.
Frontul din Ucraina s-a extins oficial până în apele Mării Baltice. Un puternic atac executat în urmă cu câteva zile de forțele ucrainene asupra infrastructurii portuare și a forțelor navale rusești din Golful Finlandei demonstrează o capacitate operațională care depășește granițele teatrului tradițional de operații. În noaptea de 11 noiembrie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a orchestrat un atac complex cu drone care a vizat terminalul petrolier Ust-Luga din regiunea Leningrad și a avariat grav corveta Naro-Fominsk a Flotei Ruse.

Naro-Fominsk (Proiect 21631, clasa Buyan-M) este o navă purtătoare de rachete intrată în serviciu abia în 2022, capabilă să lanseze rachete de croazieră Kalibr și rachete antinavă Oniks. Nava, având un deplasament de 850 de tone, a fost lovită în plin de mai multe vehicule aeriene fără pilot (UAV) ucrainene. 

Cum a lovit Ucraina corveta rusească Naro-Fominsk la peste 1.000 de km distanță?

Confirmarea daunelor nu a venit de la Moscova, ci de la oficialii militari estoni, care monitorizează atent activitatea din Golful Finlandei. Colonelul Aron Kalmus, comandantul adjunct al Forțelor de Apărare Estoniene, este cel care a prezentat bilanțul atacului, menționând că nava a fost lovită de „un număr mare de drone” - suficient de multe pentru a exclude orice posibilitate a unui incident izolat sau a unei erori.

Avariile au fost suficient de grave încât echipajul a înregistrat morți și răniți. Deși a încercat inițial să se retragă către Sankt Petersburg prin propriile mijloace, corveta Naro-Fominsk a fost nevoită să se oprească pe traseu, având nevoie de o navă de escortă pentru a-și continua drumul spre port.

Să nu credeți că acest atac este un incident izolat! În luna aprilie, Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) a executat o operațiune de sabotaj (Operațiunea Rybalka) care a provocat un incendiu la bordul corvetei Serpuhov (clasa Buyan) ancorată la Kaliningrad. Anterior, forțele ucrainene au revendicat atacul asupra corvetei Grad Sviajsk (tot clasa Buyan-M) pe lacul Onega, nodul de legătură fluvială între Marea Baltică și Marea Caspică.

Atacarea în mod repetat a navelor militare din Marea Baltică indică că structurile de forte pentru operații speciale de la Kiev au o planificare strategică precisă, care urmărește să distrugă platformele purtătoare de rachete de croazieră ale Rusiei indiferent de portul în care sunt staționate. 

De ce a mutat Ucraina războiul cu drone în Marea Baltică?

Mutarea operațiunilor ofensive ucrainene în Marea Baltică are o motivație geostrategică clară. Pe fondul blocării efective a navelor rusești în Marea Neagră, Marea Baltică a devenit principala arteră maritimă pentru exporturile de hidrocarburi și tranzitul militar al Moscovei. Portul Ust-Luga, alături de Primorsk, asigură aproximativ 40% din exporturile maritime de petrol ale Rusiei. 

Atacul din 11 noiembrie a provocat daune majore la terminalele Novatek-Ust-Luga și Ust-Luga Oil, distrugând cinci rezervoare cu o capacitate totală de 150.000 de metri cubi și facilități critice de încărcare. Lovind infrastructura portuară și protecția militară a acesteia (corveta Naro-Fominsk), Ucraina atacă direct sursele de finanțare ale mașinii de război a regimului de la Kremlin.

În plus, Marea Baltică este teatrul de operații principal al „flotei fantomă” rusești - nave comerciale care operează în afara reglementărilor internaționale pentru a eluda sancțiunile occidentale și pentru a transporta tehnică militară, sub protecția directă a Flotei Baltice. Intensificarea atacurilor ucrainene în această zonă are ca scop blocarea acestor rute logistice și creșterea costului de operare pentru flota maritimă comercială și militară a Rusiei în ape pe care Moscova le considera anterior sigure.

Capacitatea armatei ucrainene de a executa atacuri precise la peste o mie de kilometri de propriile granițe, penetrând spațiul aerian puternic apărat al regiunii Sankt Petersburg (fără a încălca însă limitele spațiului aerian aliat estonian, conform declarațiilor oficiale de la Tallinn), modifică neașteptat de mult balanța de securitate a regiunii.

Demonstrează că Ucraina poate și va proiecta putere militară asupra oricărei unități rusești, forțând Moscova să aloce resurse defensive disproporționate departe de linia frontului ucrainean.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes
x close