China lasă să se înțeleagă că pregătește o nouă navă-bază pentru drone submarine a căror dimensiuni depășesc tot ce testează Occidentul

WhatsApp Image 2026-10-19 at 12.07.10
Imagini apărute pe rețelele sociale arată o nouă navă de sprijin a Marinei chineze (PLAN), despre care observatorii presupun că ar fi proiectată ca navă-mamă și de sprijin pentru vehicule subacvatice fără echipaj de dimensiuni foarte mari (XLUUV). Fotografiile sunt extrase din două clipuri video foarte scurte, publicate inițial pe rețeaua chineză Weibo și preluate apoi pe alte site-uri și forumuri, inclusiv pe „X”. 

Verificările făcute cu mai multe instrumente de detecție a conținutului generat de inteligența artificială indică faptul că înregistrările sunt autentice, deși nu poate fi exclusă o îmbunătățire superficială cu programe de IA.

Filmările arată nava remorcată de mai multe remorchere portuare. Schelele extinse din jurul suprastructurii și lipsa echipamentelor de senzori și comunicații indică faptul că lucrările de finalizare nu sunt încheiate. 

Locația poate fi identificată pe râul Perlelor, la Guangzhou, în apropiere de districtul Panyu, după clădirile departamentului de dezvoltare al producătorului auto GAC, vizibile în fundal. Șantierul constructor probabil este COMEC, afiliat Huangpu Wenchong, situat pe insula Longxue, mai departe în aval.

Cel puțin alte două șantiere Huangpu, amplasate în amonte, sunt candidate pentru lucrările de echipare finală, între ele și șantierul principal Huangpu, care construiește o gamă largă de nave militare, inclusiv fregate, nave de patrulare și ambarcațiunile pe pernă de aer din clasa Zubr (Tip 728 în China).

Nava de la Guangzhou diferă în mai multe privințe de cea văzută la Shanghai. Naval News a relatat în septembrie despre o posibilă navă-mamă pentru drone subacvatice aflată în construcție la șantierul Hudong din Shanghai. Aceasta are puțin peste 200 de metri lungime și 12 catarge de ridicare pe suprastructura din pupa, cel mai probabil pentru coborârea și ridicarea unei platforme de marfă din partea inferioară a pupei. Dimensiunile estimate ale platformei ar permite lansarea și recuperarea în larg a unor încărcături de până la 50 de metri lungime. 

Nava de la Guangzhou pare mai scurtă și mai îngustă, cu o lungime estimată inițial la aproximativ 150 de metri, și are doar șase catarge de înălțime similară, în loc de 12 dispuse în perechi la înălțimi diferite.

Ambele nave au o suprastructură înaltă la prora, unde se află puntea de comandă, și o zonă de lucru de tip hangar la pupa, asemănătoare multor nave de debarcare occidentale cu doc inundabil, precum și o deschidere la pupa, asemănătoare porții unui doc inundabil.

Propulsia pare în mare parte identică, cu coșuri laterale pentru motoarele diesel navale, însă aspectul acestora sugerează diferențe de putere instalată, explicabile prin dimensiunea mai redusă a navei COMEC. Forma carenei diferă și ea, nava de la Shanghai părând mai aerodinamică, cu bordaje înclinate spre interior.

Cele mai mari drone subacvatice din lume

Miza este dată de dronele pe care aceste nave ar urma să le deservească. Imagini din satelit au arătat anterior că China testează cel puțin două modele foarte mari de UUV, cu lungimi între 35 și 45 de metri, cele mai mari drone submarine militare cunoscute din lume. Cel mai mare echivalent occidental este Orca, produs de americanii de la Boeing, cu o lungime de până la 26 de metri, aflat în prezent în teste pentru Marina SUA.

Datorită dimensiunii lor apropiate de cea a unui submarin clasic de mici dimensiuni, dronele au foarte probabil o autonomie de mii de mile marine și pot transporta încărcături mari, inclusiv torpile și mine marine. 

Puterea acestora este amplificată de posibilitatea de a lucra în grupuri. China testează intens și această tehnologie. La sfârșitul lunii septembrie 2026, o echipă de cercetători chinezi de la Universitatea Politehnică de Nord-Vest a stabilit un record mondial, lansând simultan un roi de 116 drone subacvatice autonome (modelul TH-618).

Acestea au navigat sincronizat și complet autonom timp de 34 de minute, demonstrând nivelul tehnologic al Chinei în comunicarea și coordonarea subacvatică bazată pe inteligență artificială. 

Bazându-ne însă doar pe datele disponibile, putem spune că scopul exact al presupusei nave-mamă va rămâne cel mai probabil obiect de speculații pentru mai mult timp, deoarece armata chineză furnizează rar informații despre realizările noi, mai ales despre cele cu rol specializat. O evaluare mai precisă va fi posibilă abia după publicarea unor imagini mai detaliate.

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes
x close