Amintim că pe 13 septembrie, o dronă rusă de tip Geran (Shahed), folosită de Federaţia Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spaţiul aerian al României sâmbătă, la ora 18:05 şi a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16 românești, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.
Drona a intrat aproximativ 20 de kilometri și a zburat aproximativ 50 de minute în spațiul aerian al României.
Imediat, în perioada respectivă, au apărut numeroase speculații cu privire la angajarea dronei, dacă s-a luat sau nu decizia, dacă există cadru legislativ și de ce drona nu a fost doborâtă.
Așa cum arăta și DefenseRomania la vremea respectivă, Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a subliniat că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.
"Azi am analizat raportul complet al misiunii de aseară şi am discutat cu colegii implicaţi, chiar şi cu pilotul care a condus formaţia de F-16. Piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism şi responsabilitate", transmis ministrul Moșteanu, la puțin timp după incident.
El a menţionat că pe data de 4 iulie a semnat un ordin de ministru prin care a stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operaţiunii.
Șeful Armatei României confirmă că decizia pentru doborârea dronei de către avioane F-16 fusese luată. Generalul Gheorghiță Vlad explică însă că în acele momente se face o analiză a consecințelor și riscurilor
Imagine dintr-un C-27J Spartan, cu un F-16 Fighting Falcon din dotarea României, în timpul unei misiuni de antrenament de interceptare. Foto: DefenseRomania
Într-un interviu acordat emisiunii „România lui Vitalie” la Euronews, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a confirmat că Armata luase toate deciziile necesare privind doborârea dronei ruse și a explicat procesul de angajare.
„Decizia să fie doborâtă (n.r. - drona rusă) a fost luată, dar drona nu a fost (n.r. - angajată). Au fost făcute la momentul respectiv declarații și nu vreau să intru în mai multe comentarii căci nu vreau să fiu pus în contradicție cu declarațile date. A fost un comunicat oficial, ministrul Apărării Naționale a explicat pe toate canalele de televiziune. Ordinul a fost dat, au fost luate toate măsurile pentru combaterea agresiunii. Nu trebuie să ne raportăm la pilot, nu e vorba doar de pilot. În locul pilotului putea fi un șef de echipaj al unei arme de combatere care se află la sol.
Trebuie însă să aveți în vedere și o altă prevedere legală care vorbește de managementul consecințelor și că primează protejarea vieții și a cetățenilor. E o lege a fizicii. Dacă ai tras în aer, așteaptă-te ca proiectilul să atingă ulterior pământul. Dacă angajezi un obiect deasupra unei zone populate, există pericolul ca din armamentul pe care l-ai utilizat o parte din proiectil să ajungă la sol, sau prin efectul angajării țintei respective ea să ajungă la sol și să provoace pagube sau pierderi de vieți omenești, cu efect mult mai mare decât combaterea unei drone”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad.
Cine ia deciziile până la urmă?
Sursă foto: Alexandru Aioanei, Baza 71 Aeriană
Șeful Armatei României a explicat și procedurile de angajare, care sunt mult mai complexe și care nu se referă doar la vehicule aeriene fără pilot, adică drone.
„Ultima decizie e la cel care are dreptul de angajare. Și pilotul poate lua decizia, dar și cel ce deservește armamentul de la sol. Dacă riscul e mai mare decât efectul, atunci el poate face un management al consecințelor și să ia decizia cea mai bună.
Problematica este mai complexă. Amenințarea nu se referă doar la drone. Legea face referire la toate amenințările ce pot afecta securitatea aeriană a României iar aici mă refer la avioane civile sau militare, rachete sau diferite elemente artileristice și în ultimă instanță mă refer și la vehicule aeriene fără pilot. În funcție de fiecare amenințare în parte sunt stabilite anumite autorități de angajare în ultimă instanță a acestor amenințări.
De exemplu pentru avioanele civile cu pilot autoritatea de angajare a aeronavelor în acțiune este la ministrul Apărării Naționale. Pentru aeronavele cu pilot militare autoritatea este a comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Pentru celelalte tipuri, în funcție de analiza care se face la momentul respectiv, poate ajunge autoritatea de angajare până la comandantul dispozitivului de apărare sau implicit până la cel care deservește echipamentul de combatere”, a clarificat situația generalul Gheorghiță Vlad, șeful Armatei României.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
