Rusia se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova: Kremlinul are o nouă armă hibridă pentru a ţine Chișinăul departe de Bucureşti

Pe hârtie, partidul „Moldova Mare”, condus de fosta procuroare Victoria Furtună, promovează un revizionism teritorial bazat pe hărți istorice vechi, foarte vechi.

Ținta principală: sudul Basarabiei (Bugeacul), un teritoriu aflat astăzi în componența Ucrainei, pe care Furtună îl revendică în numele unui „drept istoric”. Mai cunosteti pe cineva care a făcut asta recent la Bucureşti? Să revendice în timpul unor campanii electorale părţi din teritoriul Ucrainei?

Aceasta nu este o idee nouă. Este o copie fidelă a manualului de operare al Kremlinului. În 2014, exact când anexa Crimeea, Moscova trimitea note similare Poloniei, Ungariei și României, invitându-le să-și revendice teritorii din vestul Ucrainei. Scopul nu era să ofere cadouri, ci să legitimeze propria agresiune, prezentând Ucraina ca pe un stat artificial, cu granițe contestate de toți vecinii săi.

Operațiunea este executată de o rețea de proxi bine cunoscută, după cum precizează analistul politic Ion Tăbârță, într-un editorial publicat pe Veridica.md.

Victoria Furtună a candidat la alegerile prezidențiale anterioare ca „independentă”, obținând un scor suspect de mare exact în fiefurile controlate de Ilan Șor – oligarhul condamnat și fugar, sancționat de Departamentul de Trezorerie al SUA pentru că „a acționat în numele sau pentru Federația Rusă” în vederea subminării democrației din Republica Moldova.

Fără dubii acest nou partid politic - ce îşi are originile într-o formaţiune politică apăruta încă în anul 2007, cu denumirea de Partidul „Pentru Neam și Țară” şi rebranduit în 2022 - a fost scos de Rusia din joben în contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc pe 28 septembrie 2025.

Alături de ea apare veteranul scenei pro-ruse de la Chişinău, Igor Dodon. În 2017, în calitate de președinte, Dodon primea personal de la Vladimir Putin o hartă a „Moldovei Mari”, un cadou simbolic care semnala startul acestei noi ofensive. Astăzi, Dodon, care a fost investigat pentru trădare de țară, repetă papagalicește teza lui Putin: Ucraina ar trebui împărțită, iar Moldova are „drepturi istorice”.

Arma ideologică a Rusiei: "Moldovenismul" reciclat

Proiectul „Moldova Mare” are două ținte simultane. Prima este Ucraina. Prin înaintarea de revendicări teritoriale, Moscova încearcă să creeze tensiuni între Chișinău și Kiev, două capitale care au dezvoltat o relație strategică solidă în fața pericolului rusesc.

A doua țintă, la fel de importantă, este România. Proiectul se bazează pe ideologia sovietică a „moldovenismului” – teoria artificială conform căreia moldovenii sunt un popor distinct de români.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, acuză constant guvernul pro-european de la Chișinău de „românizare forțată”. Prin promovarea unei identități „moldovenești” separate și a unei grandori istorice fictive, Kremlinul încearcă să sape o prăpastie între cele două maluri ale Prutului și să anihileze orice discuție despre o identitate comună.

Partidul „Moldova Mare” nu este un fenomen politic local. Este o operațiune de influență, o „mină cu efect întârziat” plantată sub fundația parcursului pro-european de la Chişinău.

Deși pare o dispută marginală, ea trebuie tratată ca atare: un act de război hibrid, care trebuie expus și combătut nu cu argumente istorice, ci cu claritatea strategică pe care o impune confruntarea cu un regim revanșard cu ceste cel de la Kremlin. Bătălia pentru viitorul Moldovei nu se dă doar la Chișinău, ci este o piesă pe tabla de șah a Europei de Est.