Armata Națională a Republicii Moldova a devenit, în ultimii ani, una dintre țintele predilecte ale dezinformării. Nu este întâmplător. Într-o țară aflată lângă războiul din Ucraina, cu neutralitatea înscrisă în Constituție și cu o societate sensibilă la orice semnal legat de mobilizare, NATO sau Transnistria, subiectul militar este ideal pentru panică și manipulare.
Ministerul Apărării a avertizat explicit că pe Telegram, TikTok și chiar în unele canale TV apar tot mai des falsuri despre neutralitate, exerciții internaționale, cooperarea cu partenerii străini, reparații în unități și chiar antrenamente de rutină, toate prezentate drept încălcări grave ale neutralității. Instituția a mai spus și că antrenamentele militare internaționale au devenit un subiect preferat pentru dezinformatori.
Această campanie funcționează tocmai pentru că se sprijină pe frici reale. Republica Moldova are o strategie militară nouă, aprobată la sfârșitul lui 2024, care urmărește creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și modernizarea armatei, dar statul continuă să fie neutru din punct de vedere constituțional și nu are în vedere aderarea la NATO. În paralel, autoritățile invocă amenințări reale. Mass-media regională a relatat că Republica Moldova a cerut sprijin pentru apărarea antiaeriană după încălcări repetate ale spațiului aerian de către drone și rachete rusești, iar UE a alocat în aprilie 2025 încă 20 de milioane de euro pentru lansatoare de apărare antiaeriană cu rază scurtă. Tocmai aici apare terenul fertil pentru propagandă. Orice măsură defensivă este prezentată ca pregătire de război, iar orice cooperare externă este ambalată ca abandon al neutralității. Mai pe românește, dacă gardul brigăzii de infanterie din Bălți este vopsit, este un semn clar că Republica Moldova va intra în război împotriva Federației Ruse.
Un prim tip de fals vizează mobilizarea și chemările la centrele militare. Ministerul Apărării de la Chișinău a trebuit să explice, periodic și public, că scrisorile trimise cetățenilor de Centrele Militar-Teritoriale, prin care se cerea verificarea datelor personale, reprezintă o procedură anuală de rutină, practicată din 2002, fără întrerupere, pentru actualizarea bazei de date. Cu toate acestea, în spațiul online ele au fost prezentate drept semn că începe mobilizarea. Câteva luni mai târziu au circulat chiar ordine false de chemare la antrenamente pentru rezerviști, pretins expediate de Centrul Militar Teritorial Bălți. Mecanismul este limpede. Se pleacă de la un document administrativ real sau verosimil, apoi se mută discuția în registrul panicii și al pregătirii de război.
Al doilea val de falsuri lovește exercițiile și mișcările de tehnică militară. În iunie 2025, Ministerul Apărării a anunțat din timp deplasări de tehnică spre centrele de instruire din Chișinău și Cahul, precizând că ele fac parte din programul anual de pregătire și nu au legătură cu situația de securitate din regiune. Chiar și așa, asemenea mișcări sunt recodate rapid în rețelele sociale ca dovezi că autoritățile ascund o mobilizare. În august 2025, exercițiul multinațional „Scutul de Foc” a fost atacat cu un nou fals. Pe internet au fost răspândite imagini trucate care pretindeau că militari americani și aliați trag în ținte reprezentând soldați ruși. Ministerul Apărării a dezmințit, iar mass-media a arătat că secvențele proveneau de fapt din alte filmări și fuseseră manipulate.
Un alt nucleu de propagandă este ideea că Republica Moldova ar deveni, pe ascuns, bază militară NATO. În iulie 2024, un proiect logistic de la Ungheni a fost transformat într-o poveste despre un așa-zis hub militar NATO, iar narațiunea a fost amplificată de canale Telegram și conturi de Facebook cu formule precum „Moldova, colonie a NATO”.
Avioane F-16 ucrainene în Republica Moldova și soldați ai Armatei Naționale pe teritoriul Ucrainei, fake news promovate intens de ruși
În același registru s-au înscris și falsurile potrivit cărora avioane F-16 destinate Ucrainei ar urma să opereze de pe teritoriul Republicii Moldova sau că la Mărculești ar apărea stații mobile pentru deservirea acestora. În septembrie 2025, pe Telegram și TikTok au reapărut și alte minciuni. O presupusă dislocare de militari britanici la granița cu regiunea transnistreană și sosirea, după alegerile din acel an, a peste 800 de militari NATO în R. Moldova. Ministerul Apărării a spus clar că acestea sunt false și fac parte din războiul hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova.
Poate cel mai toxic exemplu este cel care încearcă să lege direct Armata Națională de războiul din Ucraina. În vara lui 2025 au apărut pe canale de Telegram și TikTok afiliate unor grupări pro-ruse informații false potrivit cărora zece soldați și ofițeri moldoveni s-ar fi aflat în Ucraina, patru ar fi murit și alți doi ar fi fost răniți într-un atac al forțelor ruse. Ministerul Apărării a calificat această narațiune drept fals evident, răspândit intenționat pentru a induce panică, a submina încrederea în conducerea statului și a genera confuzie într-un context preelectoral. Instituția a reiterat că niciun militar al Armatei Naționale nu participă la acțiuni militare în afara teritoriului Republicii Moldova. Aici propaganda trece de la simpla manipulare politică la folosirea emoției brute, și anume frica de moarte, doliul și sentimentul că statul își minte cetățenii.
O altă narațiune persistentă este cea despre militarizarea țării. În octombrie 2025, pe fundalul adoptării Strategiei militare 2025–2035, politicianul pro-rus Igor Dodon, cunoscut pentru politica sa de marginalizare a armatei, a acuzat guvernarea că prioritizează militarizarea în detrimentul cheltuielilor sociale. Mass-media regională a menționat afirmațiile sunt false și că strategia are caracter defensiv, vizând modernizarea Armatei Naționale, nu transformarea Moldovei într-un stat militarizat.
Relatând despre aprobarea documentului, mass-media sublinia că obiectivul este creșterea graduală a cheltuielilor de apărare până la 1% din PIB până în 2030, pornind de la niveluri foarte joase, de 0,39% din PIB în 2022 și 0,55% în 2023.
Citește și
Fabrici de armament inventate de Rusia
În februarie 2026, aceeași linie propagandistică a produs și falsul despre o fabrică de armament și muniții care s-ar construi în Republica Moldova. Verificările au arătat însă că era vorba despre un posibil proiect în domeniul civil, iar autoritățile au explicat că licențele pentru producția militară nu pot fi eliberate unor privați, fiind de competența exclusivă a instituțiilor statului.
Important este și felul în care circulă aceste falsuri. De regulă, ele pornesc pe Telegram, TikTok sau Facebook, sunt împinse de influenceri, politicieni sau canale afiliate spațiului pro-Kremlin, apoi sunt reciclate de site-uri obscure și uneori chiar de media mai vizibilă. În cazul falsului despre fabrica de armament, mesajele au fost preluate de multiple conturi de Facebook, canale de Telegram și site-uri, inclusiv de RIA.
Înaintea alegerilor și referendumului din octombrie 2024, Meta a eliminat o rețea de conturi false care ținteau vorbitorii de rusă din R. Moldova și mimau branduri media independente, iar în septembrie 2025 poliția moldoveană a făcut peste 200 de percheziții într-o anchetă privind destabilizarea țării prin diseminare dezinformare, cumpărare de voturi și organizare de tulburări. Cu alte cuvinte, fake news-ul despre armată nu este un accident de internet, ci parte a unui ecosistem mai larg de influență.
De ce este Armata Națională o țintă atât de eficientă?
Pentru că lovește simultan în mai multe puncte nevralgice ale statului moldovean. Dacă îi convingi pe oameni că exercițiile sunt începutul mobilizării, că parteneriatele externe înseamnă baze NATO, că apărarea antiaeriană echivalează cu intrarea în război și că soldații moldoveni mor deja în Ucraina, atunci nu mai ataci doar imaginea unei instituții. Ataci încrederea în neutralitate, în guvern, în integrarea europeană și în capacitatea statului de a spune adevărul. De aceea ministerul însuși vorbește despre război hibrid, iar în cazul falsului despre militarii morți în Ucraina a explicat că scopul este inducerea panicii și subminarea încrederii în conducerea statului.
În fața acestui val, reacția nu poate rămâne pur defensivă. Autoritățile trebuie să comunice înaintea fiecărui exercițiu, deplasări de tehnică sau chemări administrative, nu doar după apariția falsului. Ministerul Apărării are deja reflexul dezmințirii rapide, dar ritmul propagandei cere mai mult, și anume explicații simple, vizuale, în română și rusă, distribuite exact pe platformele unde circulă narațiunile toxice.
Pentru presă, provocarea este să nu preia panicile fabricate doar pentru trafic, ci să verifice imediat documentele, imaginile și sursele. Iar pentru public, lecția e una elementară, dar vitală. În actualul climat regional, orice știre bombă despre armată trebuie tratată ca posibilă operațiune de influență până la proba contrarie. În Republica Moldova, fake news-ul despre Armata Națională nu urmărește doar să dezinformeze. Urmărește să slăbească reflexul de apărare al societății însăși, punând în pericol existența statului.
Cum este dezmembrată şi ultima fărâmă de democrație rămas în Ungaria: Maşina de propagandă a Rusiei pune umărul la susţinerea lui Orban
