Adio apărare pasivă pe flancul estic: Ministerul de Externe al Estoniei anunță că NATO va ataca Rusia dacă aceasta atacă țările baltice
16 Februarie 2026
Rusia ar trebui să răspundă asimetric în cazul în care SUA s-ar retrage efectiv din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF), iar una din modalităţile de răspuns ale Moscovei ar putea fi dezvoltarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune, a declarat luni agenţiei de presă RIA Novosti expertul militar Konstantin Sivkov, preşedintele Academiei de probleme geopolitice din Moscova, doctor în ştiinţe militare.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat sâmbătă intenţia SUA de a se retrage din acest tratat, acuzând Moscova de încălcarea prevederilor documentului.
'Este necesar să dezvoltăm pe baza rachetei X-101/X-102 o rachetă cu o rază de acţiune ultra-lungă şi să implementăm aproximativ 400-500 de rachete. Aceasta va genera o ameninţare tocmai în direcţia SUA. Aceste rachete vor fi ieftine, vor fi de dimensiuni relativ mici. În prezent, americanii nu dispun de un sistem suficient de eficient de apărare antiaeriană care să le permită să neutralizeze aceste rachete', consideră Sivkov.
În opinia sa, SUA mizează că, după retragerea din INF, Rusia va încerca să dea un răspuns simetric şi va începe să dezvolte rachete cu rază medie de acţiune, ceea ce va 'atrage lovitura spre Europa'. De aceea, potrivit expertului rus, Rusia trebuie să dezvolte rachete cu rază ultra-lungă de acţiune pentru a 'genera o ameninţare adecvată pentru SUA'. Conform acestuia, raza de acţiune a unei astfel de rachete ar putea ajunge la aproximativ 10.000-12.000 de kilometri.
Duminică, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov avertizase că în cazul în care SUA continuă să se retragă unilateral din acordurile internaţionale, Rusia va lua măsuri de retorsiune, inclusiv de ordin militar, potrivit RIA Novosti.
Tratatul INF, care aboleşte utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.500 km, a fost semnat în 1987, la sfârşitul Războiului Rece, de către ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan.
Semnificațiile discursului Secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio, la Conferința de Securitate de la Munchen
