Rusia mută presiunea din Ucraina pe teritoriul statelor membre NATO? Avertismentul serviciilor de informații despre noile provocări rusești în statele baltice sau în Polonia

Motivația principală a Moscovei este strict legată de presiunea operațională pe care o resimte direct pe propriul teritoriu. Forțele ucrainene au dezvoltat o capacitate de lovire în adâncime care atinge ținte situate la 2.000 de kilometri distanță. Recentele atacuri cu aproape 200 de drone asupra Moscovei, care au avariat grav rafinării și au provocat o penurie de conbustibil în capitala rusă, au anulat imaginea de control absolut a Kremlinului, potrivit The Guardian.

Avertismentul serviciilor de informații despre noile provocări rusești

Conducerea rusă caută o formă de escaladare orizontală pentru a schimba cursul unui război pe care a încetat să-l mai domine pe teren. Rusia refuză să accepte pasiv o eventuală înfrângere și intenționează să perturbe dinamica actuală a conflictului mutând presiunea în afara granițelor ucrainene.

Obiectivul strategic al acestor planuri rusești este fracturarea alianței nord-atlantice prin exploatarea incertitudinilor politice de la Washington. Liderul rus intenționează să testeze sprijinul Statelor Unite pentru cele mai mici state membre ale NATO, respectiv Estonia, Letonia și Lituania. 

Această intenție vine într-un moment în care președintele Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de aliații europeni, pe fondul refuzului acestora de a permite aviației americane să utilizeze bazele europene pentru operațiuni împotriva Iranului. 

Mesajul pe care Moscova vrea să îl transmită prin noile atacuri este un șantaj direct adresat guvernelor europene: oprirea imediată a sprijinului militar pentru Kiev, sub amenințarea generării unor probleme de securitate direct pe teritoriul NATO.

Rusia pregătește actiuni hibride pe flancul estic al NATO

Capacitatea reală a Rusiei de a genera noi provocări de securitate trebuie evaluată strict prin prisma pierderilor imense suferite de armata sa. Serviciile de informații letone raportează corect că forțele militare ruse nu dețin resursele necesare pentru a deschide un al doilea front convențional. 

Slăbiciunea logistică și de comandă a Moscovei a devenit evidentă recent, când autoritățile din Belarus au demontat în grabă releele de comunicații folosite de armata rusă, cedând instantaneu la ultimatumul de o săptămână formulat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În lipsa capacității de a susține o invazie terestră secundară, Rusia se va baza exclusiv acţiuni hibride. Acestea implică utilizarea rachetelor și a dronelor pentru a încălca intenționat spațiul aerian al statelor NATO, o tactică deja exersată în luna septembrie a anului trecut, când 19 drone rusești false au survolat teritoriul Poloniei și au forțat ridicarea avioanelor de vânătoare aliate. 

Suplimentar, campaniile de sabotaj vor fi intensificate, continuând tiparul atacurilor cu dispozitive incendiare plasate în colete poștale, operațiuni executate de rețelele de spionaj rusești în Marea Britanie, Polonia și Germania în cursul anului 2024. Perioada actuală este marcată de un risc major. Un Kremlin aflat sub o presiune militară internă constantă din partea Ucrainei consideră oportun să inițieze acțiuni perturbatoare pe teritoriul statelor NATO, mizând pe o reacție ezitantă a cancelariilor occidentale.