Rusia dă asigurări că niciun soldat turc nu va fi dislocat în Nagorno-Karabah, în timp ce Erdogan sfidează 'neliniștea' Occidentului

Tudor Curtifan / 25 noi 2020 / 21:02
Armata turcă, sursă foto: Ministerul Apărării de la Ankara - Facebook
Armata turcă, sursă foto: Ministerul Apărării de la Ankara - Facebook

Desfășurarea situației în Nagorno-Karabah, după acordul de pace semnat de Armenia și Azerbaidjan, pare mai degrabă un joc în doi: Între Federația Rusă și Turcia. În acest sens, transmite Reuters, Franța și-a manifestat îngrijorarea Moscova și Ankara că vor ajunge la un acord pentru a exclude puterile occidentale de la viitoarele negocieri de pace asupra Nagorno-Karabah.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu omologul său azer Ilham Aliev şi cu premierul armean Nikol Pashinyan pentru a evoca - potrivit Kremlinului - "modalităţile de acţiune ale forţelor ruseşti de menţinere a păcii".

Preşedintele rus a vorbit de asemenea la telefon şi cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, cu care a discutat despre "crearea unui centru comun pentru monitorizarea încetării focului".

Franţa ceruse Rusiei săptămâna trecută să risipească "ambiguităţile" din jurul acestui acord de încetare a focului, în special cu privire la rolul Turciei, Parisul exprimând îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Ankara să fie asociată operaţiunii de menţinere a păcii.

 

Rusia dă asigurări că niciun soldat turc nu va fi dislocat în Nagorno-Karabah. Armenia e circumspectă



Deşi Moscova asigură că niciun soldat turc nu va fi desfăşurat în Nagorno-Karabah, iar centrul comun de monitorizare va fi instalat pe teritoriul azer, parlamentul de la Ankara a autorizat trimiterea de trupe turceşti în Azerbaidjan, în timp ce etnicii armeni din regiune se tem că acestea vor apărea cât de curând şi în Nagorno-Karabah.

Erdogan a anunţat miercuri că a discutat cu Putin despre posibilitatea asocierii altor ţări la eforturile de consolidare a încetării focului în Nagorno-Karabah, transmite Agerpres, citând Reuters. "Avem ocazia să dezvoltăm şi să extindem' acest dispozitiv, a spus preşedintele turc, adăugând că "prezervarea încetării focului ar putea fi dusă la un nivel diferit" dacă s-ar alătura şi alte ţări, fără însă a le nominaliza.

 

Erdogan sfidează și spune că „neliniștea” Occidentului nu are "nici cea mai mica importanţă"



Franţa, care coprezidează cu Rusia şi SUA "Grupul de la Minsk", înfiinţat în anii 1990 pentru a găsi o soluţie la conflictul din Nagorno-Karabah, s-a pronunţat pentru o supraveghere internaţională a încetării focului.

Parisul manifestă temeri că Turcia, principalul aliat al Azerbaidjanului şi critic dur al "Grupului de la Minsk", şi Rusia vor ajunge la un acord pentru a exclude puterile occidentale de la viitoarele negocieri de pace asupra Nagorno-Karabah, notează Reuters.

Erdogan a declarat că "neliniştea" exprimată de unii copreşedinţi ai "Grupului de la Minsk" nu are "nici cea mai mica importanţă".

 

Conflictul din Nagorno-Karabah

 

Armenia şi Azerbaidjan sunt în conflict de aproape 30 de ani pentru controlul asupra regiunii separatiste azere Nagorno-Karabah.

Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk - un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.

Reluarea conflictului anul acesta a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.

 

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy