Solicitarea a fost făcută pe 13 ianuarie 2026, în cadrul ședinței finale de la Tribunalul Districtual Central din Seul (Divizia Penală nr. 25), după o procedură care a durat peste 11 ore, în timpul căreia procurorii au argumentat că acțiunile lui Yoon au fost intenționate, premeditate și au reprezentat o „insurecție împotriva ordinii constituționale”.
Procurorii, conduși de Cho Eun-seok, au susținut că declararea legii marțiale pe 3 decembrie 2024 nu a fost un act de urgență necesar, ci un plan de a slăbi separația puterilor în stat și de a submina Parlamentul și justiția pentru a-și asigura puterea. În replică, Yoon a negat acuzațiile, susținând că impunerea legii a fost o măsură constituțională pentru a avertiza publicul asupra unei crize interne și că nu a avut intenția de a distruge ordinea democratică.
Victoria cererii de pedeapsă capitală ar marca un eveniment rar în Coreea de Sud. Deși legea coreeană prevede pedeapsa cu moartea pentru crime grave precum insurecția, țara nu a executat nicio sentință capitală din 1997, păstrând de facto un moratoriu neoficial asupra aplicării pedepsei cu moartea.
În declarația sa oficială, biroul președintelui Lee Jae Myung, succesorul lui Yoon, a subliniat că sistemul judiciar „va da un verdict în conformitate cu legea și așteptările publice”, reflectând presiunea politică și socială generată de acest proces fără precedent.
Procurorii au prezentat cazul ca pe o insurecție organizată, bazată pe planificare și folosirea resurselor statului pentru a încerca să blocheze voturi în Parlament și să mobilizeze forțe militare pentru a intimida opoziția. Printre dovezile aduse se numără și acuzații potrivit cărora Yoon ar fi fabricat amenințări externe pentru a justifica măsura — inclusiv incidente privind drone la frontiera cu Coreea de Nord, pe care procurorii le consideră un plan deliberat de a provoca o criză externă.
Instanța urmează să dea verdictul principal pe 19 februarie 2026, iar dacă Yoon va fi găsit vinovat de insurecție, va deveni primul fost președinte din Coreea de Sud condamnat pentru astfel de fapte. Chiar dacă cererea procurorilor vizează pedeapsa capitală, experți juridici și istorici notează că, în practica recentă a sistemului judiciar coreean, o condamnare la moarte este adesea redusă la închisoare pe viață sau la o pedeapsă grea de lungă durată în apeluri ulterioare, iar execuțiile efective rămân extrem de improbabile.
Pe lângă acuzația de insurecție, Yoon se confruntă cu multiple alte capete de acuzare — opt în total — inclusiv obstrucționarea justiției, abuz de putere, manipularea situațiilor de securitate națională și alte fapte conexe tentativelor de lege marțială. Această serie de procese îl face unul dintre cei mai urmăriți lideri politici din istoria modernă a Coreei de Sud.
Decizia de a cere pedeapsa cu moartea a stârnit dezbateri aprinse în rândul experților de drept. Unii critici afirmă că o condamnare atât de severă ar putea avea efecte negative asupra sistemului juridic și asupra societății, întrucât Coreea de Sud nu a recurs la execuții de aproape trei decenii și mulți susținători ai abolirii pedepsei capitale consideră că o sentință finală cu închisoare pe viață ar fi mai potrivită pentru un fost șef de stat.
Cazul Yoon Suk-yeol rămâne un punct sensibil în politica și istoria juridică sud-coreeană, reflectând tensiunile profunde dintre puterea executivă, instituțiile statului și normele constituționale într-o democrație consolidată din Asia de Est. Verdictul din februarie va fi prilejul unei reevaluări serioase a limitei răspunderii pentru liderii de vârf și a modului în care legea constituțională este protejată într-un sistem democratic.
„No Funds for NATO Invasion Act”: Proiectul de lege care interzice Administrației Trump să invadeze Groenlanda sau alți aliați
