Această poziție, deși previzibilă pentru un lider care a făcut din "America First" un crez, plasează responsabilitatea direct pe umerii aliaților europeni. Trump a sugerat că națiuni precum Franța, Germania și Marea Britanie sunt dispuse să trimită trupe la sol, în timp ce SUA vor oferi sprijin "din aer", o referire la superioritatea tehnologică a armatei americane.
Însă un set de garanții care să se bazeze pe forțe militare distincte, fără o coordonare centralizată și cu roluri inegale, ridică semne de întrebare. Oare un sprijin aerian ar fi suficient pentru a descuraja o Rusie care a arătat o voință de neclintit de a-și atinge obiectivele prin forță?
În tot acest peisaj, una dintre marile necunoscute rămâne disponibilitatea lui Putin de a se așeza la masa negocierilor. În ciuda optimismului afișat de Trump și de unii lideri europeni, care au anunțat o posibilă întâlnire față în față între Putin și Zelenski în următoarele săptămâni, Kremlinul a rămas circumspect.
Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că o astfel de întâlnire ar trebui pregătită "foarte temeinic", evitând orice confirmare clară. Această reticență sugerează că Moscova nu este încă pregătită să facă concesii semnificative și că "succesul" summitului din Alaska ar fi putut fi, de fapt, o exagerare a realității.
Zelenski, confruntat cu o dilemă constituțională și morală
Acesta a subliniat că nu poate ceda teritorii, fiind legat de legile țării sale, și a insistat că viitoarea securitate a Ucrainei trebuie să se bazeze pe o armată puternică, capabilă să se apere singură, completată de un pachet masiv de arme americane.
Această abordare contravine direct cu o parte din cerințele Rusiei, care a cerut demilitarizarea Ucrainei. Într-un fel, fiecare parte trage în direcții opuse, iar rolul lui Trump de mediator pare mai degrabă o încercare de a le împăca pe amândouă, fără a înclina balanța în favoarea vreuneia.
Oricât de optimiști ar fi liderii occidentali, distanța dintre cererile Rusiei și voința Ucrainei de a le accepta rămâne uriașă. Discuțiile de la Washington, deși prezentate ca un "pas istoric", par să fi generat mai multă "incertitudine" și "angajamente lipsite de sens", așa cum a remarcat un fost ambasador francez.
Poziția lui Trump, de a externaliza responsabilitatea militară către Europa, ar putea crea o falie în solidaritatea occidentală și ar putea încuraja Kremlinul să continue o politică de forță. În cele din urmă, pacea pare a fi o destinație încă foarte îndepărtată, iar drumul ales de Trump, pavat cu promisiuni aeriene, nu pare a fi cel mai sigur.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
