Miliardele înghețate din SUA: Cum încearcă Rusia să transforme sancțiunile într-o pârghie geopolitică 

Oficialii de la Kremlin au pus această idee în discuție în cadrul unei serii de consultări la nivel înalt, semnalând o abordare abilă de a încerca să deblocheze fonduri la care Rusia nu mai are acces din cauza sancțiunilor impuse după invazia din 2022.

Posibilă utilizare a activelor blocate ca pârghie politică

Steve Witkoff, primit la Moscova de Vladimir Putin, președintele Rusiei, iar pe fundal Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin

Conform declarațiilor oficiale citate de agențiile de presă, Rusia ar fi dispusă să utilizeze activele înghețate pe teritoriul american — estimate la puțin sub 5 miliarde de dolari — pentru a plăti contribuția de membru permanent de un miliard de dolari cerută de Trump pentru participarea la Board of Peace.

Kremlinul afirmă că această propunere ar trebui să fie însoțită de deblocarea acelor fonduri, care au fost înghețate în urma sancțiunilor occidentale impuse după declanșarea invaziei Ucrainei, pe motivul că sancțiunile sunt considerate „ilegitime” de Moscova.

Evident că această mutare are un dublu scop, pe de o parte putând facilita reintegrarea Rusiei în discuțiile internaționale majore conduse de Statele Unite, iar pe de altă parte, oferind Moscovei posibilitatea de a valorifica un activ blocat pentru a-și îndeplini obiective strategice fără diminuarea efectivă a rezervelor sale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că procesul de deblocare și utilizare a activelor va necesita discuții și acorduri cu partea americană.

Din invitație la negociere — Rusia și Board of Peace

Reamintim că Board of Peace este inițiativa lansată la Forumul Mondial de la Davos de președintele american Donald Trump, concepută ca o structură internațională cu scopul inițial de a monitoriza respectarea regimului de încetare a focului în Fâșia Gaza și, ulterior, de a aborda conflicte în alte regiuni, cum ar fi cel din Ucraina. Subiectul participării Rusiei a fost discutat recent la nivel înalt, inclusiv în întâlniri cu oficiali americani, dar Moscova nu a luat încă o decizie formală de aderare.

Trump însuși a descris ideea folosirii activelor înghețate drept „foarte interesantă”, sugerând un posibil punct de convergență între Washington și Moscova într-un context geopolitic complicat, dar fără detalii clare despre modul în care ar funcționa mecanismul.

Reacții și criticile partenerilor occidentali

Photo source: Facebook, Emmanuel Macron @OfficialFacebook

Propunerea rusă a fost primită cu scepticism în rândul aliaților occidentali și al Ucrainei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat ideea de a utiliza activele înghețate ale Rusiei ca mijloc de negociere sau ca resursă pentru reconstrucție, calificând propunerea drept „un nonsens”, subliniind faptul că respectivele fonduri au fost blocate tocmai din cauza agresiunii ruse și că ar trebui folosite în beneficiul reconstrucției Ucrainei, nu pentru a obține avantaje diplomatice pentru Moscova.

În plus, experții occidentali observă că partea cea mai mare a acestor active înghețate la nivel global (aproximativ 280–300 de miliarde de dolari) se află în jurisdicții europene — în special depozitate la Euroclear în Belgia — și nu în Statele Unite, ceea ce complica utilizarea lor directă pentru astfel de manevre diplomatice.

Până avansează discuțiile pe acest subiect, nu putem decât să observăm cum oferta de a folosi active înghețate ca pârghie pentru aderarea la Board of Peace sau pentru a fi utilizate ulterior în reconstrucții este o strategie a Rusiei de a transforma un instrument de presiune economică occidentală într-un potențial avantaj politic. În același timp, este o încercare pe cât de abilă, pe atât de vizibilă de a păstra influența Moscovei în discuțiile globale și de a câștiga timp într-un climat geopolitic pe care chiar ea l-a complicat.