Cumpărăm sisteme Patriot și F-16, dar ignorăm echipamentul de bază al militarului: De ce spune generalul Dorin Toma că armata trebuie să revină la lucrurile de bază

 Într-o ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizată de Defense România, generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a detaliat transformările tactice și tehnologice care au loc azi pe frontul de est și decalajul major dintre direcția în care merg armatele moderne și starea reală a echipamentului militarului român.

Pe aliniamentul de contact din Ucraina, supravegherea aeriană permanentă a făcut ca spațiul tactic să devină complet transparent, îngreunând deplasarea în teren a trupelor, aprovizionarea, logistica și evacuările medicale. În această zonă de uzură, concentrarea blindatelor grele pentru spargerea frontului nu mai funcționează, iar rolul tancurilor și al mașinilor de luptă ale infanteriei s-a inversat față de doctrina tradițională.

Cum a rescris războiul dronelor regulile supraviețuirii în tranșee

„Fără manevră nu poți obține succesul în această zonă de uzură, rămâi blocat pe poziție. Integrând noile tehnologii - drone, roboți tereștri, radare și senzori - tancurile și mașinile de luptă își schimbă rolul. Dacă în trecut reprezentau elementul principal al manevrei, astăzi ele devin platforme care doar sprijină cu foc manevra executată de drone și de infanterie”, a explicat generalul Dorin Toma.

Această rocadă pe câmpul tactic a impus modificări serioase în modul de instruire și echipare a fiecărui luptător. State precum Polonia dezvoltă deja ținute speciale menite să reducă amprenta termică a militarului în fața camerelor cu termoviziune montate pe drone. În paralel, procedurile de luptă ale infanteriei au fost rescrise pentru a evita pierderile provocate de sistemele de luptă fără pilot.

„La nivel individual se depun eforturi constante pentru reducerea amprentei termice și pentru o mascare mai eficientă în teren, de la aparatura de vedere pe timp de noapte până la noile ținute de protecție balistică. Toate acestea impun o instruire suplimentară. Militarii trebuie să acționeze asupra unui obiectiv în echipe mici, de doi sau trei luptători, în care unul are permanent misiunea de a supraveghea spațiul aerian pentru a contracara dronele FPV”, a precizat fostul comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est.

Transformarea pe care frontul din Ucraina o impune azi pentru toate forțele armate din lume nu se oprește la linia tranșeelor, ci modifică radical calculele la nivel operativ și strategic prin scăderea drastică a costurilor pentru atacurile care trebuie efectuate la mare distanță. Tehnologia necesară pentru a ataca ținte în adâncimea teritoriului inamic nu mai reprezintă monopolul câtorva mari puteri militare care detineau stocuri impresionante de rachete cu raza lungă de acțiune.

„La nivel operativ asistăm la o schimbare majoră. Dacă acum câțiva ani doar câteva armate din lume își permiteau sisteme scumpe pentru a lovi ținte la 300 de kilometri în adâncimea dispozitivului inamic, astăzi, cu câteva zeci sau sute de mii de euro, poți construi drone cu turboreacție sau muniții care funcționează ca o rachetă de croazieră pe distanțe de 300 până la 500 de kilometri. Tehnologia s-a democratizat, este ieftină și accesibilă oricui”, a punctat generalul Toma. 

Mai mult, utilizarea roiurilor de drone ghidate cu ajutorul informațiilor transmise din satelit și sisteme comerciale de comunicații pentru a distruge rafinării și fabrici de armament la peste 1.500 sau 2.000 de kilometri demonstrează că și un stat de dimensiuni medii, cum este România, își poate construi propriile capacități de lovire strategică, fără a depinde exclusiv de achiziții externe de sute de milioane de euro.

Totuși, această evoluție rapidă se desfășoară în ambele sensuri. Dacă în primii ani de conflict amenințarea principală pentru Ucrainenii, dar si pentru statele est europene, a fost drona Geran-2, care zbura la 150 de metri altitudine cu viteze reduse de 160–180 km/h și putea fi doborâtă cu mitraliere antiaeriene, tunuri Gepard, sisteme C-RAM sau drone interceptoare, introducerea motoarelor cu reacție importate din China pe noile modele de drone Geran-4 și Geran-5 se dovedeste a fi o provocare si mai mare pentru apărarea antiaeriana clasică.

Aceste aparate de zbor ating altitudini de 5.000 de metri și viteze de până la 600 km/h, depășind plafonul de acțiune al sistemelor antiaeriene convenționale. În consecință, rata de interceptare a Ucrainei a coborât de la 90% spre 50%, forțând utilizarea rachetelor cu rază scurtă și a aviației de vânătoare F-16, la costuri mult mai ridicate.

Polonia testează „soldatul digital”, România cheamă rezerviștii cu arme vechi

Raportată la aceste evoluții tehnologice galopante, situația din Armata României arată o discrepanță destul de mare între achizițiile de tehnică militară grea din ultimii ani - sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, avioane F-16 sau tancuri - și neglijarea echipamentului de bază pentru militarul pe care se presupune că vrei să-l trimiți în prima linie. În timp ce armata poloneză, deși are întârzieri, implementează un program funcțional pentru conectarea senzorilor individuali ai infanteristului direct la rețeaua de comandă, la București proiectele similare au rămas doar pe hârtie.

„Programul soldatului digital presupune integrarea tuturor senzorilor de pe luptător - telemetru, cameră cu termoviziune, luneta armei - astfel încât comandantul de grupă sau de pluton să vadă în timp real exact ceea ce vede militarul în teren. S-a discutat despre acest concept și în Armata României, însă noi trebuie să revenim mai întâi la elementele de bază, respectiv la arma individuală de infanterie, pe care din nefericire nu o avem rezolvată nici astăzi”, a subliniat Dorin Toma.

Faptul că militarii români folosesc încă variante învechite ale armei AK-47, iar echipamentul individual nu reprezintă o prioritate pentru planificatorii militari, a fost confirmat public în cadrul recentului exercițiu de mobilizare MOBEX. Generalul Toma a atras atenția că persoanele convocate la instrucție și fotografiate în poligoane cu bocanci uzați și armament depășit tehnic nu erau simpli cetățeni chemați formal, ci componenți ai rezervei operaționale, care au posturi bine stabilite în organigramă și obligația de a intra rapid în luptă în caz de conflict.

„Echiparea soldatului nu pare să fie o prioritate, iar exemplul cel mai clar este exercițiul MOBEX de acum câteva săptămâni, unde am văzut în imaginile publice rezerviști din rezerva operațională chemați în poligon cu acei bocanci și acel armament vechi. Acești oameni au o fișă a postului și trebuie să fie gata de luptă în timp scurt, iar indiferent de declarații, realitatea dotării din unități este exact cea care s-a văzut în acele imagini”, a concluzionat generalul în rezervă Dorin Toma.