„Dormiți liniștiți, nu ne provocați”: Strategia lui Vladimir Putin de descurajare a statelor europene se rezumă la ameninţări cu atacuri iminente

Puţin a atacat virulent liderii europeni pentru că ar repeta o „prostie, această mantră, iar și iar” despre un război iminent cu Rusia. El a pus sub semnul întrebării sinceritatea acestor declarații, sugerând că aceștia sunt fie „incredibil de incompetenți” dacă le cred cu adevărat, fie pur și simplu „neonești”.

„Elita dintr-o Europă unită continuă să stârnească isteria. Se pare că războiul cu rușii este practic la ușă. Ei repetă această prostie, această mantră, iar și iar”, a afirmat Putin, adăugând: „Sincer, vreau doar să spun: liniștiți-vă, dormiți liniștiți și aveți grijă de propriile voastre probleme. Aruncați o privire la ce se întâmplă pe străzile orașelor europene.”

Rusia lui Putin ne vrea slabi şi vulnerabili în faţa provocărilor sale

În replică la mișcările de întărire militară din Europa, un exemplu fiind intenția Germaniei de a avea cea mai puternică armată de pe continent, dictatorul de la Kremlin a subliniat că Moscova nu poate ignora aceste evoluții din motive de securitate proprie.

„Nu putem pur și simplu să ignorăm ce se întâmplă. Nu avem dreptul să facem acest lucru din motive de securitate proprie”, a declarat Putin, potrivit The Moscow Times. El a avertizat că astfel de măsuri „vor forța Rusia să acționeze, iar contramăsurile Rusiei nu vor întârzia să apară.”

Răspunsul la aceste amenințări va fi, „pentru a o spune blând, foarte convingător”, a insistat dictatorul rus, reiterând că Moscova a demonstrat de-a lungul istoriei că reacționează rapid atunci când suveranitatea și pacea îi sunt amenințate. Probabil Vladimir Putin a uitat că pe noi europenii nu ne interesează absolut deloc Rusia, cu atât mai puţin să atentăm la suveranitatea sa.

De la Ucraina, la luptă directă cu NATO 

În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Putin a formulat cea mai dură acuzație de până acum: „Toate țările NATO luptă cu noi, și nu se mai ascund.”

Dictatorul de la Kremlin a detaliat că statele membre NATO oferă Ucrainei informații prin satelit, furnizează arme, oferă instruire și că „instructori” din țările Alianței ar lua parte efectiv la operațiunile de luptă. Un centru special creat în Europa ar sprijini direct forțele armate ucrainene cu informații și logistică.

Liderul de la Kremlin a aruncat responsabilitatea pentru continuarea luptelor în sarcina unei „minorități în Europa care escaladează constant conflictul,” absolvind Statele Unite de un rol major în încetarea războiului. Acesta a mulțumit, în schimb, partenerilor care au depus „eforturi sincere” pentru pace, menționând statele fondatoare BRICS, Belarus, Coreea de Nord și țări din lumea arabă, în special EAU.

În mod paradoxal, deși acuză NATO, Putin a adoptat un ton pragmatic față de actuala administrație de la Casa Albă, lăudând-o că își afirmă interesele „direct... și fără ipocrizie inutilă.” El a susținut că Washingtonul se ghidează de propriile interese - o abordare pe care a numit-o „rațională” - și a reiterat că și Rusia își rezervă același drept, unul dintre obiectivele sale fiind restaurarea unor relații „cu drepturi depline” cu Statele Unite.

În concluzie, discursul de la Valdai nu a făcut decât să întărească poziția dură a Rusiei, transformând avertismentele anterioare în amenințări concrete de „contramăsuri” rapide. Mesajul lui Putin către Europa este clar: „Nu ar trebui să ne provocați.”