„Nu exclud posibilitatea ca în alianță cu americanii să furnizăm și sisteme suplimentare, precum Taurus”, a declarat Nils Schmid, purtătorul de cuvânt pentru politica externă, al fracțiunii SPD din Bundestag, într-un interviu acordat Tagesspiege (publicat duminică, 6 august) și citat de Deutsche Welle (DW).
„Înainte de asta, este necesar să ne asigurăm că ucrainenii pot ei înșiși efectua programarea [rachetei] pe țintă și, pentru aceasta, nu va fi nevoie de militarii Bundeswehrului - pentru că atunci ne vom apropia periculos de intervenția directă în război”, a declarat politicianul, care, însă, nu vede nevoia să se ia o decizie relevantă chiar acum. „Împărtășesc evaluarea ministrului apărării”, a adăugat Schmid.
Tot pe 6 august, Andreas Schwarz, de asemenea parlamentar SPD, precum și responsabilul formațiunii pentru bugetul apărării, a cerut guvernului federal să livreze Ucrainei rachete de croazieră.
,,Contraofensiva derapează, Ucraina nu are o forță aeriană semnificativă care să o susțină. Prin urmare, rămân doar armele dirijate - de exemplu, rachetele de croazieră Taurus, cu ajutorul cărora armata ucraineană poate depăși câmpurile de mine instalate de ruși și își poate recupera teritoriul”, a declarat Schwartz pentru Der Spiegel.
Pe lângă declarațiile în sine, care indică o schimbare de abordare pe acest subiect în cadrul SPD, mai atrage atenția că, doar cu trei zile mai înainte, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, respinsese încă o dată ideea de a furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus.
„Deocamdată, credem că aceasta [furnizarea de rachete Taurus] nu este prioritatea noastră principală în acest moment”, a spus Pistorius, pe 3 august, în timpul unei vizite la Brigada 23 de Infanterie de Munte din orașul Bad Reichengall. „Nu este încă timpul să luăm o decizie”, a adăugat Pistorius, care este de asemenea membru al SPD, potrivit DW.
De la sfârșitul lunii mai, Kievul a inclus sistemele de rachete Taurus în cererile sale către Berlin, dar oficialii germani, deși nu au exclus categoric acest lucru, au refuzat într-un mod diplomatic.
Rachetele de croazieră aer-sol Taurus au o rază de acțiune de peste 500 de kilometri și sunt similare ca aspect cu rachetele Storm Shadow/Scalp, fiind dezvoltate de același fabricant – MBDA. De atfel, variantele Storm Shadow/Scalp destinate echipării forțelor armate britanice/franceze au o rază de peste 500 de km, varianta de export fiind limitată la 250 - 300 de km.
Rachetele americane ATACMS sunt de tipul sol-sol și se deplasează pe o traiectorie balistică. Au o rază maximă de acțiune de 300 de km și sunt mai dificil de interceptat datorită vitezei mari de deplasare, care ajunge la peste 3 Mach.
Începând cu ultima parte a lunii iulie, eforturile Kievului de a obține rachete ATACMS s-au intensificat, în timp ce Washingtonul dă unele semne că este dispus să livreze acest tip de armă.
Pe 7 august, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că a cerut SUA să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, într-o convorbire telefonică cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. ”Am mulțumit SUA pentru toată asistența oferită și am subliniat necesitatea de a spori capacitățile Ucrainei pe distanță lungă prin furnizarea de ATACMS”, a precizat Kuleba.