Franța își asumă testele nucleare din Pacific și vrea recompensarea victimelor. Macron: Și militarii francezi au fost expuși acelorași riscuri

"Îmi asum şi vreau adevărul şi transparenţa împreună cu voi", a declarat şeful statului francez într-un discurs în faţa oficialităţilor polineziene, adăugând că victimele acestor teste ar trebui să fie mai bine recompensate. "Naţiunea are o datorie faţă de Polinezia franceză. Această datorie are legătură cu faptul că am desfăşurat aceste teste, îndeosebi acelea efectuate între 1966 şi 1974, despre care nu putem spune în niciun caz că au fost 'curate'", a declarat Macron în ultima zi a deplasării sale în arhipelag. Şeful statului francez nu a pronunţat cuvântul "scuze", cerut de asociaţiile care reprezintă victimele acestor teste.

După 17 teste nucleare în Sahara, în 1966 Franţa şi-a transferat operaţiunile în Polinezia franceză, în atolii Mururoa şi Fangataufa, unde, timp de 30 de ani, a efectuat 193 de teste, mai întâi atmosferice, apoi în subteran. Ultimul test nuclear a avut loc la 27 ianuarie 1996 după decizia preşedintelui de la acea vreme, Jacques Chirac, de a relua testele, în pofida moratoriului impus cu trei ani mai devreme de predecesorul său, François Mitterrand.

Macron: Doresc să vă spun răspicat că militarii care le-au efectuat nu v-au minţit. Au fost expuşi aceloraşi riscuri 

"Doresc să vă spun răspicat că militarii care le-au efectuat nu v-au minţit. Au fost expuşi aceloraşi riscuri (...) Nu au fost minciuni, au fost asumate riscuri care nu au fost evaluate, inclusiv de către militari", a insistat şeful statului francez. "Cred că este adevărat că nu am fi făcut aceleaşi teste în Creuse sau în Bretania", a remarcat Macron, într-o referire la două regiuni din Franţa.

În privinţa indemnizaţiilor, Macron a subliniat că, în momentul alegerii sale, în 2017, "11 dosare au fost finalizate" şi că "de atunci încă 187 de dosare" au fost soluţionate. "Este un progres consecvent, dar insuficient", a apreciat el, adăugând că "termenul pentru depunerea dosarelor va fi prelungit".

Pe plan economic, Emmanuel Macron a anunţat un împrumut de 300 de milioane pentru a sprijini investiţiile, îndeosebi pentru a dezvolta compania aeriană Air Tahiti Nui, precum şi noi măsuri de reducere a fiscalităţii.