Macron a descris conflictul drept un „război de uzură care a intrat în stadiul său final”, afirmând că pierderile și uzura de pe ambele părți pun tot mai presant întrebarea despre cum poate fi încheiat conflictul. În acest context, el a menționat că Statele Unite și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la oprirea războiului, dar a pus problema dacă Europa va lăsa ca discuțiile să depindă de alte puteri sau va încerca să participe direct la negocierile relevante.
„Geografia noastră nu se va schimba - fie că ne place Rusia sau nu, ea va fi aici și mâine”, a spus Macron, subliniind că este important ca dialogul european cu Moscova să fie reluat „fără naivitate, fără a pune presiune asupra ucrainenilor, dar cu scopul de a nu depinde de terți în această discuție”. El a precizat că a propus acest demers unor colegi europeni și a trimis deja consilieri diplomatici pentru a pregăti această reluare a contactelor.
Macron și aliații săi europeni se confruntă cu un echilibru delicat: pe de o parte, liderul francez și-a exprimat speranța că Uniunea Europeană va adopta o „abordare europeană organizată” privind contactele cu Rusia, cu un mandat clar și cu reprezentare unificată, pentru a evita fragmentarea negocierilor. „Nu trebuie să fie prea mulți interlocutori; este nevoie de un mandat și de o reprezentare simplă”, a afirmat el, adăugând că, în ziua în care va veni pacea, aceasta se va întinde asupra întregii Europe.
![]()
Declarațiile lui Macron vin în contextul unor discuții intense pe plan internațional privind pașii următori în procesul de negociere a unui armistițiu sau a unei soluții de pace în Ucraina. În ultimele săptămâni, negocierile între Ucraina, Rusia și Statele Unite au avansat la nivel tehnic, inclusiv prin schimburi de prizonieri, dar nu au reușit încă să genereze un acord de încetare a focului, potrivit unor relatări recente despre rundele de discuții din Abu Dhabi.
La rândul său, lumea diplomatică europeană este divizată. În timp ce Macron pledează pentru redeschiderea unor canale de dialog direct cu Moscova, alți lideri au exprimat rezerve privind momentul reluării lor, invocând încă lipsa unei părți ruse dispuse să angajeze negocieri reale pe tema încetării ostilităților. Diplomatul rus de rang înalt Alexander Grushko, citat de Reuters, subliniază necesitatea garanțiilor de securitate pentru Moscova, incluzând limitări privind aderarea Ucrainei la NATO și prezența trupelor aliate pe teritoriul său.
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Macron pentru „viziunea clară” asupra păcii, subliniind însă că un acord durabil nu poate însemna capitularea Ucrainei și trebuie susținut de garanții de securitate solide pentru Kiev, Europa și comunitatea internațională.
În același timp, relațiile transatlantice se află sub presiune după recentul context politic american, în care administrația de la Washington își exprimă dorința de a accelera negocierile de pace, iar lideri europeni, inclusiv Macron, caută o poziție comună care să asigure atât unitatea europeană cât și sprijinul pentru drepturile Ucrainei în orice viitoare acorduri de pace.