Secțiunea finală a raportului, „Conclusions: Implications for Europe’s Defence”, prezintă o imagine sumbră a provocărilor cu care s-ar confrunta statele europene. Autorii avertizează că o Europă fără angajamentul deplin al Statelor Unite în NATO ar fi forțată să-și reevaluze fundamental strategia de apărare și să-și asume responsabilități mult mai mari, atât din punct de vedere militar, cât și financiar.
Principalele concluzii ale IISS, cu un accent deosebit pe implicațiile pentru apărarea Europei, sunt alarmante și sugerează că, chiar și cu angajamente de creștere a cheltuielilor pentru apărare, statele europene ar avea nevoie de decenii și de investiții masive pentru a dezvolta capacitățile militare esențiale de care depinde în prezent NATO, în special în domenii precum rachete cu rază lungă de acțiune, apărarea antiaeriană și antirachetă avansată, și capacitatea de comandă și control la scară largă. Raportul sugerează că deficitul ar fi de zeci de miliarde de euro anual.
Statele europene nu deţin suficiente sisteme de arme cu raza lungă de acţiune
Un domeniu esențial de investiții ar putea fi cel al capacității de atac de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceste sisteme ar fi vitale pentru statele europene care doresc să descurajeze forțele ruse de la distanță, precum și pentru dezvoltarea unor sisteme capabile să angajeze sistemele rusești de tip Anti-Access Area Denial (A2AD).
Statele europene au dat deja primele semne că sunt interesate de sisteme terestre mai avansate. Germania și SUA au anunțat în 2024 că rachetele de croazieră terestre (GLCM) americane Tomahawk vor fi staționate în Germania începând cu 2026, ca parte a desfășurării unei Forțe Operaționale Multidomeniu (MDTF).
Nu a fost dezvăluit public dacă îndoielile Germaniei cu privire la angajamentul SUA se extind și la planul de desfășurare MDTF, dar Berlinul este, de asemenea, implicat, alături de Franța, Italia și Polonia, în inițiativa europeană Long-range Strike Approach (ELSA), menită să livreze o rachetă GLCM cu o rază de acțiune de 1.000-2.000 km. Cu toate acestea, rămâne neclar când va fi livrat primul produs ELSA.
Sistemele de atac cu lansare din aer, de tip „stand-off”, ar putea, de asemenea, să figureze într-un plan european de achiziție de noi sisteme de arme. Aici, Europa dispune de capacitatea industrială de producție existentă, cu rachetele anglo-franceze Storm Shadow/SCALP fabricate în Marea Britanie și Franța, racheta de croazieră navală MdCN a Franței și, de asemenea, cu racheta germano-suedeză Taurus KEPD 350.
Cu toate acestea, ar fi nevoie de investiții mai mari pentru a scurtă și mai mult timpul de producție pentru arme complexe de acest tip. Ele ar oferi, totuși, o capacitate suplimentară de a angaja ținte în vestul Rusiei, inclusiv în locații unde sunt staționate forțele militare ruse.
Statele europene ar trebui să aloce procente semnificativ mai mari din PIB pentru apărare
Pentru a atinge un nivel minim de descurajare și apărare independentă, statele europene ar trebui să aloce procente semnificativ mai mari din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta actuală de 2% convenită în NATO. Această creștere ar necesita decizii politice dificile și ar putea afecta alte sectoare bugetare esențiale. Retragerea americană ar crea un vid strategic, lăsând Europa mult mai vulnerabilă în fața unei Ruşii revanșarde sau a altor amenințări, iar capacitatea de a proiecta forță și de a descuraja agresiunea ar fi serios diminuată.
Raportul sugerează că o singură națiune europeană nu ar putea compensa pierderea sprijinului american, fiind necesară o coordonare și o integrare militară mult mai profundă între statele membre ale Uniunii Europene și ale NATO. Acest lucru ar implica o standardizare a echipamentelor, o planificare comună și o forță de reacție rapidă cu adevărat eficientă.
Deși o astfel de situație ar putea stimula industria europeană de apărare, aceasta ar necesita investiții masive în cercetare și dezvoltare, precum și o restructurare semnificativă pentru a produce la scara necesară și pentru a fi competitivă global.
Pe lângă costurile financiare, o Europă care s-ar apăra singură ar suporta și costuri politice și sociale considerabile. Ar fi necesară o reorientare a priorităților naționale și o acceptare publică a unor sacrificii financiare pe termen lung.
Autorii subliniază că, deși scenariul unei retrageri complete a SUA este unul ipotetic, discuțiile din Statele Unite și realitățile geopolitice impun o pregătire serioasă. „Concluziile noastre ar trebui să servească drept un apel la acțiune pentru liderii europeni”, afirmă raportul, subliniind urgența consolidării apărării continentului, indiferent de evoluțiile de peste Atlantic.
Pentru România și alte state din flancul estic al NATO, care se bazează puternic pe prezența și garanțiile de securitate americane, aceste concluzii sunt de o importanță capitală. Ele subliniază necesitatea continuării investițiilor în apărare, aprofundării cooperării europene și consolidării pilonului european în cadrul Alianței Nord-Atlantice, pentru a asigura o apărare robustă și credibilă într-un peisaj de securitate global tot mai incert.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
