Dezinformări referitoare la modernizarea Bazei Mihail Kogălniceanu, dezminţite de MApN: Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare ale Rusiei

trupe-americane-mihail-kogalniceanu_35131000
Trupe americane la Mihail Kogălniceanu (MK)
Ministerul Apărării Naționale respinge răspândirea de informații eronate privind extinderea și modernizarea Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, România. Ministerul respinge speculațiile și interpretările manipulatoare care au circulat atât pe plan intern, cât și internațional. 

Investițiile planificate pentru extinderea bazei militare vizează îmbunătățirea capabilităților operaționale și de instruire ale forțelor aeriene române și aliate, consolidând, în final, securitatea pe flancul estic al Alianței.

Ministerul afirmă că răspândirea de informații eronate se aliniază campaniilor de dezinformare și propagandă derulate de Federația Rusă pentru susținerea atacurilor hibride împotriva țărilor aliate. Acest proiect va marca primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după 1990.

Analiza realizată de Centrul de Monitorizare Mass-Media al MApN şi publicată pe portalul Inforadar explică faptul că încercările de denaturare a informațiilor despre apartenența României la NATO sunt ghidate de o logică clară.

România a aderat la NATO în 2004, ceea ce a oferit țării libertate, prosperitate și garanții solide pentru suveranitatea și securitatea sa națională. NATO funcționează ca un mijloc de protejare și amplificare a suveranității membrilor săi pe mai multe dimensiuni, nu doar în domeniul apărării și securității.

Orice evoluții legate de capabilitățile de apărare ale României, inclusiv cele care implică forțe aliate pe teritoriul său, sunt menite să sporească interoperabilitatea cu NATO și să răspundă situațiilor de securitate regională.

Se subliniază faptul că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri.

Articolul subliniază că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Conceptul de suveranitate națională nu este doar o sintagmă, ci un set de principii și acțiuni pe care România le exercită independent, atât la nivel național, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Rusia denunță o agresiune imaginară în mod agresiv

Cu toate acestea, propaganda rusă urmărește să ascundă realitatea că, începând cu anii 2000, Rusia s-a îndepărtat tot mai mult de parteneriatul cu comunitatea nord-atlantică. Articolul menționează Consiliul NATO-Rusia drept o platformă în care Rusia a fost tratată ca un egal de către aliații NATO. Cu toate acestea, Kremlinul denunță o agresiune imaginară în mod agresiv și promovează mitul de a fi asediat, folosind dezinformarea și manipularea în spațiul public românesc și euro-atlantic.

De asemenea, articolul analiştilor de la Inforadar subliniază obiceiul Rusiei de a încălca tratatele internaționale privind armele și de a se angaja în acțiuni agresive. Acesta menționează invazia Rusiei în Georgia în 2008, militarizarea Mării Negre, invazia și anexarea Crimeei în 2014 și războiul ilegal în curs împotriva Ucrainei.

Aceste acțiuni sunt văzute ca un atac asupra lumii democratice și libere. În plus, Rusia este acuzată că desfășoară acțiuni hibride împotriva NATO, UE și a altor state, cum ar fi Moldova, prin tactici precum șantajul folosind instrumente energetice și economice.

Ca răspuns la aceste amenințări, România și aliații săi din regiunea Mării Negre au luat măsuri defensive pentru a-și consolida poziția de apărare și a descuraja orice potențială agresiune din partea Rusiei. Aceste măsuri sunt descrise ca fiind transparente, direct proporționale cu nivelul amenințării și menite să protejeze teritoriul aliat.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes
x close