După ani de subfinanțare cronică a Armatei, România a început început un amplu proces de modernizare a forțelor armate, iar dezvoltarea sistemului antiaerian a început de „sus în jos”, de la rachete cu rază lungă de acțiune Patriot. Războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei a dus la o schimbare de doctrine.
Patriot a fost mult timp cel mai scump program de înzestrare din istoria Armatei României. Țara noastră a demarat programul în 2017, urmărind achiziția a 7 sisteme. Cele 7 sisteme costă aproximativ 4 miliarde de dolari, achiziția Patriot fiind cea mai scumpă din istoria României, depășită însă recent de F-35, cele 32 de avioane de generația a 5-a fiind estimate la 6,5 miliarde de dolari.
Trei sisteme Patriot se află în etapa a doua de contractare, 4 au fost livrate, dar unul donat Ucrainei. Acest sistem donat e în proces de înlocuire cu un sistem mai modern, din fonduri ale aliaților.
În ceea ce privește sistemul HIMARS, devenit celebru în timpul contraofensivei de succes ucrainene din 2022, România a fost prima țară care a achiziționat HIMARS în regiune. Au fost cumpărate 54 de sisteme, toate livrate, fiind în dotarea Armatei noastre.
Generalul (r.) Toma explică cum războiul a schimbat doctrinele și de ce România a început înzestrarea cu sisteme Patriot și HIMARS
Tragere cu un sistem HIMARS al României Sursă foto: Forțele Terestre Române
Generalul (r.) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, într-o ediție recentă a podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat de DefenseRomania, a explicat de ce România a început dezvoltarea capabilităților antiaeriene cu sisteme cu rază lungă de acțiune Patriot, practic de „sus în jos”, celelalte paliere ale apărării stratificate urmând să fie dezvoltate ulterior, inclusiv sisteme de tip SHORAD/VSHORAD cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune.
El arată că e vorba de un concept la nivelul NATO, dar acest concept s-a dovedit foarte costisitor iar războiul din Ucraina a schimbat doctrinele statelor aliate.
Ca o paranteză, toate aceste sisteme stratificate vor fi achiziționate prin SAFE, dar și din bugetul național, unde pe componenta SHORAD/VSHORAD compania israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației de 2 miliarde de euro pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Nucleul sistemului este israelian, bazat pe lansatoare Spyder și rachetele Python 5 și Derby, dar integrează și rachete poloneze Piorun pentru apărare cu rază foarte scurtă. În ultimul timp nu au mai apărut informații suplimentare privind acest contract, după desemnarea câștigătorului.
„Când am început acest proces de dezvoltare a capabilităților antiaeriene s-a început cu Patriot. Era o filosofie diferită la vremea respectivă. Abordarea NATO, dar și cea națională era să îți creezi capabilități A2/AD( Anti-Access/Area Denial), interzicerea pătrunderii în spațiul tău aerian, în zona ta de responsabilitate. De asta proiectele majore inițiale au fost HIMARS și Patriot, tocmai pentru a avea posibilitatea de a angaja și interzice posibilitățile adversarului și a crea o bulă în care să poți opera”, explică generalul (r.) Toma.
Sistem Patriot, aflat în dotarea Armatei României. Photo source: MApN (MoD)
„Abordarea s-a schimbat, Polonia prin doctrina elaborată recent încearcă să renunțe la această abordare căci se consideră foarte scump, investițiile sunt foarte costisitoare iar Varșovia, dar și Germania, se concentrează azi pe dezvoltarea mijloacelor de lovire în adâncime, pe model ucrainean. Să îți construiești propria rachetă cum e versiunea Flamingo ucraineană care la un preț mult mai redus obține aceleași efecte ca Tomahawk-ul american. Vedem ce se întâmplă în aceste zile când sunt lovite ținte la 1.500, chiar 2.000 de kilometri în adâncimea teritoriului rus, infrastructură petrolieră, rafinării, terminale petroliere, fabrici și uzine unde se construiesc echipamente militare.
E o schimbare de strategie să dezvolți astfel de tehnică, propriile rachete de croazieră sau drone. Tehnologia a devenit accesibilă, e mult mai ieftin, know-how-ul există pentru a construi așa ceva. Ucraina a demonstrat-o. Nu poate să mai spună nimeni azi că nu putem, căci Ucraina a demonstrat cum în timp de război în doi-trei ani a fost în măsură să-și construiască astfel de tehnică”, a conchis fostul comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO.
Citește și
Acordul SUA cu Iranul și un posibil țap ispășitor: JD Vance își joacă candidatura în 2028, în timp ce Marco Rubio stă la pândă
