Darul albanez, prea mic pentru marea grecească

H.D. Hartmann / 17 iun 2018 / 09:27
EXCLUSIV

După închiderea deficitului de relații între Grecia și Macedonia de Nord, iată că asistăm în aceste zile și la rezolvarea diferendului maritim între Albania și Grecia. 

Conflict vechi de aproape un secol și înghețat în perioada existenței Iugoslaviei și redeschis din timp în timp de către cele două țări în momente diplomatice delicate. Că este vorba de negocierile de aderare la Uniunea Europeană, că era vorba de nervozitatea periodică greacă , diferendul maritim din Marea Ionică se referă la modul de calcul al platformei continentale.

Deși, așa cum ne-au obișnuit deja tăcerile misterioase ale premierului Rama al Albaniei, nu există o sursă oficială de la Tirana să anunțe aceste înțelegeri , surse diplomatice grecești confirmă existența unor dialoguri substanțiale în luna mai 2018, care au dus la deblocarea conflictului maritim.

În anul 2009 un astfel acord a fost obținut între cele două state, însă Albania a considerat, reproșând Germaniei acest lucru, că a pierdut enorm în fața Greciei. Astfel, acordul practic a fost înghețat iar măsurile reliatorii albaneze s-au făcut simțite în spațiul de negociere macedonean, unde Tirana a avut o atitudine îndârjită și negativă împotriva Greciei, deși non-pozitivă față de Macedonia. 

Acordul care va fi semnat în iulie 2018 de către președintele Meta, la propunerea primului ministru Rama și apoi ratificat de către parlamentul albanez, va produce o vie emoție natională. Deja, în cadrul lumii diplomatice de la Tirana se vorbește de o victorie reală albaneză. Este oare așa? 

Despre cadrul acordului maritim, anunțul înțelegerii nu a venit de la Ministerul elen de Exerne ci de la ministrul Apărării Kamenos, care a anunțat doar că Grecia își va mări litoralul și platforma marină în interiorul unui acord de recunoaștere a spațiilor de dezvoltare economică exclusive albaneze și grecești.
Înțelegerea maritimă între cele două tări prevede impărtirea Mării Ionice folosindu-se calculul liniei de mijloc, astfel că în interiorul Culoarului Ionic lat de 18 mile marine, 0,6 mile vor aparține Greciei, alte 0,6 mile vor aparține Albaniei iar apele internaționale vor reprezenta aceeași cifră de 0,6 mile marine. Diferența astfel obtinută va fi repartizată zonelor de dezvoltare economică exclusivă a celor două țări.

Albania a obținut un avantaj maritim pentru care a pledat încă din secolul trecut și anume o extensie în vestul Mării Ionice, un spațiu maritim care fusese cedat de către guvernul său în înțelegerea din 2009. Iar poziția fermă a Albaniei s-a datorat unor expertize geologice care reliefau existența unor depozite de petrol și gaze substanțiale în acea zonă.


S-ar putea spune că Grecia a pierdut în această dispută maritimă. Din contră, finalizare acordului, mic ca amploare dar foarte important ca exercițiu diplomatic, eliberează de tensiunea germană și presiunea stângace a UE politica externă maritimă grecească. Aceasta se poate așeza acum la masă tratativelor pentru a regla diferențele notabile și extrem de importante cu țările care chiar contează în desenul regional elen și anume Cipru, Turcia, Egipt, Israel și Libia. Conform Tratatului de la Laussanne, Grecia are controlul asupra celor mai multe insule în Marea Egee, fapt contestat dur în ultimul timp de către Turcia sultanului Erdogan. Iar bazinul Leviatan, pariul energetic al Israelului, trece la o milă de vechiul drum comercial al lui Ulise. Se spune că la greci nu te duci cu daruri. 

Se pare că darul albanez are, ca implicații regionale și pe piața resurselor maritime mondiale, un efect mult mai adânc decât liniștea albastră a Mării Ionice.

 

Articole Recomandate


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2018 - Toate drepturile rezervate.
defense.n-nxt.22