Analiza, intitulată: ''THE END OF THE INTERMEDIATE-RANGE NUCLEAR FORCES TREATY: IMPLICATIONS FOR ASIA'', este unul dintre capitolele evaluării anuale de securitate regională Asia-Pacific publicat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice. Raportul IISS a fost publicat pe 5 iunie și a abordat subiecte de securitate regională, cum ar fi relațiile China-SUA, Coreea de Nord și ce implicații de securitate aduce pentru Asia, sfârşitul Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF).
Analiză sugerează că: China ar putea pierde 95% din stocurile sale de rachete balistice și de croazieră, dacă va semna un tratat similar cu Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), din anii 1980.
Tratatul, semnat între Statele Unite și Uniunea Sovietică în 1987, a interzis toate sistemele de rachete balistice și de rachete lansate de la sol cu o rază de acţiune cuprinsă 310 și 3.420 de mile (500-500.500 de kilometri). Statele Unite au ales să se retragă anul trecut din tratatul INF, deoarece încă de la mijlocul anilor 2000, Rusia a proiectat, produs şi desfăşurat teste de zbor ale sistemului său de rachete interzise – rachete de croazieră SSC-8 sau 9M729, cu lansare de la sol şi cu rază intermediară de acţiune care încălcau prevederile acestui tratat.
Tratatul le-a obligat pe cele două state semnatare să distrugă rachetele staţionate la sol cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri. A fost pentru prima dată când cele două superputeri au fost de acord să-şi distrugă o întreagă categorie de arme atomice.
Statele Unite şi-au exprimat pentru prima oară îngrijorările cu privire la Rusia în 2013. Ulterior, Rusia a respins în mod sistematic şase ani de eforturi ale SUA de a determina revenirea Rusiei la respectarea Tratatului.
Cu toate acestea, raportul IISS a sugerat că retragerea Statelor Unite din Tratatul INF, pe lângă neînţelegerile cu Rusia, a urmărit şi aducerea Chinei sub umbrelă prevederilor unui Tratat privind Forţele Nucleare Intermediare. SUA doreşte acest lucru, deoarece, în timp ce Washingtonul şi Moscova s-au obligat să distrugă toate rachetele lansate de la sol cu raze de acțiune între 500 și 5000 de kilometri și să renunțe și la cercetările de dezvoltare a unor noi astfel de arme, China a dezvoltat masiv în ultimii 30 de ani tocmai acest tip arme.
IISS precizează că Beijingul a ajuns să deţină ceea ce se crede a fi cel mai mare arsenal din lume de rachete balistice cu rază scurtă și medie de acţiune. Analiştii IISS estimează că China deține peste 2.200 de rachete care intră sub restricțiile Tratatului INF.
Aceste rachete cu rază scurtă și medie de acţiune sunt atuuri importante pe care China le utilizează în exercitarea presiunii asupra Taiwanului. Beijingul consideră insula o provincie chineză, parte inalienabilă a statului unic. Guvernul de la Taipei nu s-a arătat dispus să îşi cedeze prerogativele unei conduceri autocratice exercitate de China.
În urmă cu aproape două săptămâni, cu ocazia celei de-a 15-a aniversări a Legii Anti-secesiune, marcată în Marea Sală a Poporului din Beijing, generalul Li Zuocheng, şeful Departamentului Statului Major Intern şi membru al Comisiei Militare Centrale, a precizat că China va ataca Taiwanul dacă nu există altă cale de a împiedica independenţa insulei.
Potrivit Defense News, având în vedere că aceste rachete furnizează Chinei un avantaj militar semnificativ în regiune, este puțin probabil că Beijingul să semneze un nou tratat de control al armelor, precum era Tratatul INF.
SUA, la rândul său, a început deja să testeze rachete interzise anterior de tratat și au existat sugestii ca Washingtonul să poată desfășura astfel de rachete în regiunea Asia-Pacific pentru a rezolva un dezechilibru al armelor de acest tip, care exista de mai mult timp între ea și rivalii săi din regiune.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
