Evaluarea, nepublicată anterior, marchează o actualizare semnificativă față de percepția de ani de zile a oficialilor americani, potrivit căreia Xi ar fi dorit ca armata chineză să fie pregătită pentru o eventuală preluare forțată a Taiwanului chiar în 2027, anul centenarului înființării Armatei Populare de Eliberare.
Printre principalele motive prezentate de sursele citate se numără întârzierile în atingerea capacității de luptă depline, pe fondul campaniei anticorupție derulate de Xi, precum și dorința Beijingului de a aștepta rezultatul alegerilor taiwaneze din 2028, pe care unii oficiali chinezi speră că le-ar putea câștiga un guvern mai dispus să accepte subordonarea insulei față de China.
Potrivit oficialilor americani, Beijingul ar putea lua tot mai serios în calcul folosirea forței în 2028 și ulterior, mai ales dacă Partidul Progresist Democrat ar obține un al patrulea mandat consecutiv, iar actualul președinte taiwanez, William Lai, ar fi reales. „Dacă se întâmplă asta, cred că 2028 va fi un an destul de agitat", a declarat un oficial american citat de Reuters.
Pragul anului 2027, spun analiștii, se referă mai degrabă la gradul de pregătire militară a Chinei decât la o dată fixă pentru o eventuală invazie, dar a creat de-a lungul anilor un sentiment de urgență în administrațiile americane succesive, în privința contracarării Chinei în regiunea Indo-Pacifică.
Comunitatea de informații a Statelor Unite semnalase deja, în evaluarea anuală a amenințărilor publicată în luna martie, că Beijingul nu plănuia, cel puțin la acel moment, o invazie a Taiwanului anul viitor și că preferă în continuare, dacă este posibil, să obțină controlul asupra insulei fără a recurge la forță.
Președintele american Donald Trump a minimalizat în repetate rânduri probabilitatea unei invazii chineze a Taiwanului în timpul mandatului său, susținând chiar că Xi i-ar fi promis că nu va ataca insula cât timp el se află la Casa Albă.
După summitul cu Xi de la Washington, desfășurat săptămâna trecută, Trump a fost relativ reținut pe acest subiect, declarând doar că discuția despre Taiwan a fost abordată și că Xi Jinping îi înțelege poziția.
China consideră Taiwanul o chestiune centrală de suveranitate și integritate teritorială și a cerut în repetate rânduri încetarea vânzărilor americane de armament către insulă. După o vizită la Beijing în luna mai, Trump a amânat aprobarea unui nou pachet de armament, în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari, numindu-l „carte de negociere".
Potrivit oficialilor citați de Reuters, campania anticorupție lansată de Xi din 2012 a afectat semnificativ Armata Populară de Eliberare în ultimii ani, reducând Comisia Militară Centrală, care avea anterior șapte membri, la doar doi, inclusiv Xi, care o conduce. Exercițiile militare chineze de anul trecut au fost mai reduse ca amploare decât în anii precedenți, iar liderii militari chinezi ar fi nemulțumiți de nivelul actual de pregătire al forțelor.
Un oficial american a precizat că Beijingul pare să fi tras o lecție din războiul american împotriva Iranului și din cel al Rusiei împotriva Ucrainei, respectiv necesitatea de a acționa rapid odată declanșată o invazie, pentru a evita un conflict prelungit, dar că „prea multe elemente" nu sunt încă pregătite pentru ceea ce ar putea fi cea mai complexă operațiune militară încercată de o armată de la debarcarea aliată din Normandia.
Analiștii citați în presa americană au estimat anterior consecințele unei eventuale invazii chineze, apreciind că aceasta ar putea produce mii de victime în rândul forțelor chineze, americane, taiwaneze și japoneze, fără ca o victorie a Beijingului să fie garantată.
Potrivit agenției Bloomberg, un eventual război pentru Taiwan ar putea costa atât de mult, în vieți omenești și resurse financiare, încât inclusiv statele nemulțumite de situația actuală ar avea motive de prudență, costul estimat ridicându-se la aproximativ 10.000 de miliarde de dolari, circa 10% din produsul intern brut mondial, o sumă care depășește cu mult impactul economic al războiului purtat de Rusia în Ucraina.