Armata României, după 30 de ani: De la MiG-29 la F-16. Ce s-a schimbat din 1989 până în prezent

Tudor Curtifan / 25 oct 2021 / 12:05
F-16, România. Sursă foto: Baza 86 Aeriană Borcea
F-16, România. Sursă foto: Baza 86 Aeriană Borcea

După căderea comuinsmului ca urmare a Revoluției din 1989 și aderarea României la NATO (2004), Armata României a trecut printr-un amplu proces de reformare și modernizare, proces care continuă și azi. În pofida numeroaselor probleme în ceea ce privește implementarea acestor reforme, și a lipsurilor cu care se confruntă forțele armate române, Armata țării noastre arată diferit față de 1989.

Azi, 25 Octombrie, sărbătorim Ziua Armatei. Data semnifică eliberarea deplină a teritoriului național de sub ocupația trupelor horthyste ale Ungariei. Ultima palmă de pământ eliberată fiind Carei – Satu Mare, acum 77 de ani, pe 25 octombrie 1944. Acțiunea militară a fost corelată cu data de naștere a Regelui Mihai I al României, care împlinea 23 de ani.

Sigur că azi, cu plusuri și minusuri, comparând Armata de azi cu cea din momentul integrării în NATO în 2004, lucrurile stau infinit mai bine. Comparându-ne însă cu statele vestice, deziderat la care aspirăm să ajungem, realizăm că încă mai e cale foarte lungă.

La căderea comunismului România era parte a Tratatului de la Varșovia. Armata era obligatorie iar numărul celor aflați în serviciu militar depășea 300.000. Situația deplorabilă a tehnicii, a personalului militar și lipsa de pregătire s-au văzut în evenimentele tragice din Decembrie 1989 când mulți militari, abia trecuți de vârsta adolescenței, au deschis focul din erori cauzate de panică.

Integrarea în NATO a adus, cum era de așteptat, un amplu proces de reformă. Tehnica militară sovietică a fost adusă la standardele NATO iar reforma radicală a vizat și personalul.

 

România, pe locul 41 în topul celor mai puternice armate

 

Sigur că azi putem trece ca un mare minus faptul că, la 32 de ani de la căderea comunismului, România încă e dependentă de tehnică militară sovietică.

În acest moment România are aproximativ 70.000 de militari activi și 50.000 în rezervă.

Experții portalului Global Fire Power, care alcătuiesc printre altele și un top al celor mai puternice armate la nivel mondial, plasează Armata României pe locul 41 la nivel mondial și pe locul 14 din 27 în NATO, într-un clasament al celor mai puternice armate din lume. Suntem înaintea Bulgariei sau Ungariei, dar mult în urma Poloniei.

Modernizarea armatei a adus un fel de mixt între tehnica militară occidentală și cea sovietică pe care încă o utilizăm, în pofida faptului că de resursa de viață a acestor echipamente s-a tras până la epuizare. Cel mai bun exemplu de un astfel de mixt e probabil în aviație unde aeronavele F-16 zboară alături de MiG-21 LanceR.

 

De la MiG-29 la F-16. România încă „trage” de resursa de viață a MiG-21 LanceR

 

2. MiG-21 Lan... (mig-21-lancer-romania_01620500.jpg)

MiG-21 LanceR, sursă foto: Forțele Aeriene Române

În ceea ce privește Forțele Aeriene, Revoluția ne-a prins în plin proces de înzestrare cu MiG-29. Chiar înainte de prăbușirea regimului, patru aeronave MiG-29 au ajuns în România, aduse de piloți sovietici. România a deținut în total 21 de aparate, din care 17 cu comandă simplă și 4 cu dublă comandă.

La jumătatea anilor 1990 aeronavele MiG-29 ale României au fost propuse pentru modernizare, fiind dezvoltat un prototic la standardele NATO - MiG-29 Sniper. Programul nu a continuat din varii motive iar în 2003, după ce s-a încercat vânzarea fără succes a aviaonelor MiG-29, ele au fost retrase oficial, Guvernul optând pentru modernizarea programului MiG-21 LanceR.

MiG-urile 21 și-au făcut bine treaba. România a modernizat 100 de avioane MiG-21 la standardul LanceR, cu ajutorul Elbit Systems. Primul zbor a fost în 1995. Totuși, în pofida modernizării și prelungirea resursei de viață, avioanele sunt azi depășite. Într-o analiză publicată de DefenseRomania în primăvară, după ce un alt LanceR s-a prăbușit, publicația noastră a arătat că numărul de MiG-21 LanceR pe care le mai deține România e de maximum 23, MApN trecând informația la „date confidențiale”.

Avem însă completă o escadrilă de F-16, avioane cumpărate second hand din Portugalia. Toate cele 17 aeronave au aceeași configurație, respectiv M.5.2R. Avioanele F-16 vor urma un proces de remodernizare la standardul M6.XR, actualizare care se va face cu sprijinul industriei de apărare din România la Aerostar Bacău. Totodată, țara noastră caută soluții ca în viitorul apropiat să achiziționeze încă două escadrile de F-16.

 

Patriot și HIMARS

 

3. Patriot Ro... (patriot_romania_76101000.jpg)

Patriot România, foto: Forțele Aeriene Române

La capitolul tehnică militară modernă trebuie menționată și achiziția de sisteme Patriot. România va fi prima țară care va utiliza cea mai nouă versiune a sistemului de apărare aeriană Patriot.

Programul Patriot, a cărui valoare este de circa 3.9 miliarde de dolari, fără TVA, este cel mai scump program de înzestrare. România urmează să achiziționeze șapte sisteme Patriot. Primul a intrat  în dotarea Forțelor Aeriene Române în a doua parte a anului 2020. Din cele șapte sisteme Patriot achiziționate, patru sunt pentru Forțele Aeriene și trei pentru Forțele Terestre.

Totodată, România va achiziționa trei sisteme HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System). Potrivit datelor oficiale, contractul prevede achiziţionarea a trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, muniţia, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanţa, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi a serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare.

România devine astfel prima țară din Europa Centrală și de Est care operează atât sisteme Patriot, cât și HIMARS, ceea ce nu e puțin lucru.

 

Piranha V și camioane Iveco

 

4. -imagine fara descriere- (piranha-v-tragere_38215500.jpg)

Piranha V, sursă foto: MApN

Pentru Forțele Terestre există în derulare și înzestrarea cu transportoare blindate Piranha V și camioane Iveco. 

Programul Piranha, cunoscut oficial ca 'Transportor blindat pentru trupe 8x8', a fost iniţiat, în noiembrie 2017, prin Hotărâre a Guvernului României, prin care erau aprobate circumstanţele şi procedura specifică aferente primei etape, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic iniţial către General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH. Contractul prevede derularea în etape și construirea unei părți mari din transportoare în țară.

Totodată, Armata României va fi înzestrată cu autovehicule din gama Iveco High Mobility cu tracţiune 4X4, 6X6 şi 8X8, și 8x8 Prime Mover în 16 variante diferite. Contractului subsecvent din 2019 prevede livrarea a 942 de camioane în perioada 2020 - 2023 și implicarea industriei de apărare din România.

 

Forțele Navale Române, tot fără corvete. S-au semnat însă bateriile de coastă

 

5. Foto: Nava... (naval-strike-missile-nsm-baterii-de-coasta_61251300.jpg)

Foto: Naval Strike Missile (NSM), sursă: US Army

Forțele Navale par văduvite în ceea ce privește înzestrarea. Programul „Corveta multifuncțională” și problemele cu privire la semnarea documentului nu mai au nevoie de nicio prezentare. În luna iulie 2019 MApN a anunțat că asocierea dintre compania franceză Naval Group și Șantierul Naval Constanța a câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete multifuncționale. Contractul include și modernizarea fregatelor Regina Maria și Regele Ferdinand. DefenseRomania a scris mult despre problemele din acest program. Se pare că MApN nu poate semna contractul în contextul în care există neconcordanțe majore din punct de vedere financiar între oferta desemnată câștigătoare și costul solicitat în prezent de compania desemnată.

Sunt și vești bune pentru Marina României: Contractul pentru achiziționarea sistemelor de baterii de coastă de tip NSM din SUA, care face parte din programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML), semnat în primăvara acestui an.

Contractul include patru instalaţii mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicaţii, platforme de transport şi încărcare-descărcare, senzori, suport logistic iniţial, mentenanţă şi echipamente de testare, echipamente criptografice şi cu regim special, asistenţă de specialitate, instruirea personalului la toate nivelurile necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum şi baze de date specifice SIML.

 

Înzestrarea Armatei continuă, dar offsetul rămâne marea durere

 

Tot anul acesta, Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat în unanimitate solicitarea Ministerul Apărării Naționale pentru a demara zece noi programe de înzestrare, prevăzute a se derula în următorii ani.

Unele dintre ele se regăsesc și în planul anterior. Însă pe lângă ele există în derulare și alte programe de înzestrare pe care Armata României le așteaptă cu interes.

Dintre acestea amintim programele de înzestrare cu elicoptere, drone, blindate și neblindate 4x4, sisteme SHORAD/VSHORAD, C4I, mașină de luptă a infanteriei și multe altele.

La 30 de ani de la Revoluție sunt însă și multe minusuri precum dependența de tehnică sovietică, dependența de Bulgaria sau chiar Serbia, stat care nici măcar nu e membru UE sau NATO în ceea ce privește producerea de muniție, starea în care se află industria de apărare din România, lipsa de reformă la nivelul industriei și mai ales lipsa de implicare a industriei din România în programele de înzestrare majore.

În pofida faptului că multe programe aflate în derulare prevăd transfer tehnologic și cooperare industrială, sunt probleme majore în implementarea contractelor deși acestea prevăd construcția echipamentelor în țară. În multe programe realitatea din teren e diferită de prevederile contractuale.

Iar legea offsetului poate că e cea mai mare durere a industriei de apărare. România e singura țară membră a blocului european și a Alianței Nord-Atlantice care are o lege de offset ce datează dinaintea aderării la UE și NATO.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy