Invocarea de nicaieri a României și a bazei militare de la Deveselu arată cum propaganda rusă este transformată în argument electoral la Berlin, prin denaturarea deliberată a unor date tehnice elementare privind sistemele de securitate din Europa de Est.
Pe durata interviului, copreședinta AfD a acuzat de mai multe ori NATO că a refuzat timp de decenii să asculte obiecțiile Rusiei legate de extinderea alianței spre est și a susținut că amplasarea unor sisteme de rachete în apropierea frontierelor rusești reprezintă o amenințare reală.
Weidel a declarat explicit că baza de la Deveselu ar găzdui echipamente militare cu capacitate nucleară și că Vladimir Putin are motive întemeiate să conteste prezența militară americană pe teritoriul României.
Ce ascunde pledoaria liderei AfD?
Afirmația reia întocmai teza lansată de liderul rus în 2022, în cadrul întâlnirii cu premierul ungar Viktor Orban, când Moscova susținea speculativ că lansatoarele verticale de la Deveselu ar putea fi folosite în scop ofensiv pentru a trage rachete de croazieră Tomahawk spre teritoriul Rusiei.
În realitate, descrierea bazei de la Deveselu ca fiind o amenințare nucleară este o distorsionare gravă a faptelor. Facilitatea din jurul Aegis Ashore, devenită operațională în mai 2016 ca parte integrantă a apărării antirachetă a NATO, este un sistem conceput exclusiv pentru misiuni defensive, destinat să detecteze, să urmărească și să intercepteze rachete balistice lansate din afara spațiului euro-atlantic.
Sistemul „scutul de la Deveselu”, cum mai este cunoscut, dispune de 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3) care nu conțin încărcături explozive sau nucleare, distrugerea țintelor realizându-se prin impact cinetic direct, în afara atmosferei. Nu există nicio dovadă tehnică sau militară care să ateste prezența armelor nucleare sau a rachetelor ofensive la Deveselu, însă Weidel trece peste aceste date verificate pentru a valida public narativele propagandistice ale Kremlinului.
Scutul defensiv de la Deveselu, țintă de campanie la Berlin
Această denaturare a realității militare face parte dintr-un program politic bine stabilit, prin care conducerea AfD promovează capitularea rapidă a Ucrainei și reluarea parteneriatului economic cu Moscova. În viziunea liderei de la Berlin, Ucraina este o țară care a pierdut deja războiul, iar sprijinul financiar și livrările de armament decise de guvernul german ar trebui oprite imediat. Pentru Weidel, președintele Volodimir Zelenski trebuie constrâns de statele occidentale să accepte condițiile de pace impuse de Rusia, prioritatea absolută fiind reducerea costurilor economice pentru Germania.
Ca model de acțiune, lidera AfD propune copierea acordurilor tranzacționale de tipul celui aprobat de Donald Trump pentru achiziția de motorină rusească, susținând că reluarea importurilor masive de petrol și gaze ieftine este singura cale de a garanta prosperitatea industriei germane.
Argumentele liderei AfD dezvăluie un tip de cinism politic în care suveranitatea și securitatea statelor din estul continentului sunt privite ca simple monede de schimb. Prezentarea revendicărilor expansioniste ale Rusiei drept îngrijorări justificate și atribuirea unor capacități nucleare inexistente scutului de la Deveselu urmăresc să creeze o falsă echivalență morală între atacator și statele care se apără.
Prin promovarea ideii că pacea se poate obține doar prin cedarea în fața presiunilor Moscovei, extrema dreaptă germană demonstrează că este dispusă să sacrifice arhitectura colectivă de securitate pentru a câștiga capital electoral și beneficii economice imediate.