Turcia a testat avionul de război electronic HAVA SOJ. Ankara vizează capacitate operațională completă până la finalul lui 2026
05 Martie 2026
Rusia nu se vede pe sine ca o federație, se vede pe sine ca un imperiu, a declarat șeful Direcției principale de Informații a Ucrainei (GUR), generalul Kirilo Budanov, vorbind la evenimentul conferinței YES organizat la Kiev pe 24 februarie, la trei ani de la invazia Rusiei, începută pe 24 februarie 2022.
„Imperiul spre care înclină actuala conducere a Federației Ruse este modelat după Uniunea Sovietică - dar cu țările Pactului de la Varșovia”, a spus Budanov, adăugând: ,,Imaginați-vă cel mai rău scenariu, și totuși s-a întâmplat ca trei țări să se unească într-una singură, chiar dacă acest lucru este aproape imposibil.
Potrivit acestuia, dacă Rusia reușește să creeze un imperiu, următoarele sale ținte vor fi Polonia, Republica Cehă, Ungaria și Bulgaria.
„Următoarea va fi Polonia - vă spun asta direct. Și nu trebuie să vă temeți de ea; trebuie doar să fiți conștienți”, a spus șeful Direcției Principale de Informații a Ucrainei (GUR), potrivit Kyiv Post.
„După aceea, vor fi Republica Cehă, Ungaria și Bulgaria - toate vor intra sub control. Pentru țările din fostul Pact de la Varșovia, acesta este minimul necesar dacă se formează un imperiu, iar apoi, cine știe ce ar putea urma, scuzați-mă”, a adăugat Budanov.
Potrivit lui Budanov, Rusia are nevoie în prezent de o pauză pentru a-și recăpăta forțele și a-și aborda greșelile.
„Federația Rusă înțelege că este nerealist să își atingă rapid obiectivul strategic. Nu voi spune că Rusia eșuează în toate sau că totul merge prost pentru ea. Nu este adevărat. Ei avansează. Dar acest progres nu este suficient de semnificativ - este insuficient pentru a-și atinge rapid obiectivul strategic. Prin urmare, au nevoie de o pauză”, a spus Budanov.
Comentariul autorului: Ambițiile imperialiste ale Rusiei în fostele state ale Pactului de la Varșovia sunt profund înrădăcinate în precedente istorice și au fost evidențiate în mod dramatic de războiul în curs din Ucraina. Acest conflict a servit drept o reamintire clară a dorinței Rusiei de a utiliza forța militară pentru a-și afirma influența în „ vecinătatea sa apropiată”.
Expansiunea istorică a Rusiei, atât sub țari, cât și sub Uniunea Sovietică, a vizat în mod constant stabilirea unei zone tampon în Europa de Est.
Pactul de la Varșovia a fost un instrument-cheie al controlului sovietic, iar destrămarea Uniunii Sovietice a lăsat un vid de putere perceput ca atare, pe care Rusia încearcă să îl umple. Conceptul de „lume rusă” (Russkiy mir) este utilizat pentru a justifica intervenția în țările cu o populație rusofonă semnificativă, adesea foste state sovietice.
Războiul din Ucraina a modificat fundamental peisajul de securitate al Europei de Est. Acesta a demonstrat dorința Rusiei de a nu respecta dreptul internațional și suveranitatea teritorială. Extinderea NATO, în special aderarea foștilor membri ai Pactului de la Varșovia, este privită de Rusia ca o amenințare directă. Această percepție determină eforturile Rusiei de a submina cât mai mult posibil influența NATO în regiune.
Războiul din Ucraina a întărit hotărârea multor state din fostul Pact de la Varșovia de a se distanța de influența rusă. Țări precum Polonia și statele baltice au devenit susținători fermi ai Ucrainei și și-au majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare.
Războiul a arătat, de asemenea, importanța securității energetice. Rusia a folosit aprovizionarea cu energie ca armă geopolitică, iar multe dintre fostele țări ale Pactului de la Varșovia depun eforturi pentru a-și reduce dependența de energia rusească.
În concluzie, interesele imperialiste ale Rusiei în fostele state ale Pactului de la Varșovia rămân o amenințare la adresa stabilității regionale. Războiul din Ucraina a subliniat urgența consolidării securității Europei de Est și a contracarării influenței ruse.
