E.S. Ovidiu Dranga urmează să își încheie mandatul ca ambasador al României la Varșovia pe data de 22 mai a.c., el fiind deja desemnat pentru funcția de ambasador al României la Tokyo, Japonia. Într-un amplu material publicat în luna aprilie pentru per Concordiam | George C. Marshall, reputatul Centru European pentru Studii de Securitate, ambasadorul României analizează situația actuală din Europa Centrală și de Est.
„Situația actuală de securitate de-a lungul flancului estic al NATO este precară”, afirmă E.S. Ovidiu Dranga care identifică câteva elemente care amenință securitatea: ocuparea ilegală a Crimeei, agresivitatea militară rusă în Marea Baltică și Marea Neagră, criza din estul Ucrainei, războiul hibrid și operațiuni precum atacuri cibernetice și, nu în ultimul rând, șantajul energetic, analizând în textul său controversatul gazoduct Nord Stream 2.
Securitatea Flancului Estic, sub amenințarea Federației Ruse
Ambasadorul român subliniază încercarea rusă de își recâștiga statutul de superputere și politica neo-imperială a Kremlinului față de fostele republici sovietice.
„Insecuritatea de-a lungul flancului estic al NATO este într-adevăr generată de Rusia, dar nu neapărat limitată la aceasta și la politicile sale”, precizează E.S. Ovidiu Dranga. El e de părere că „de la summitul NATO de la București din 2008, când aliații nu au putut cădea de acord să ofere Ucrainei și Georgiei MAP (Planul de Acțiune și Aderare), se pare că Occidentul a pierdut inițiativa strategică”, iar după o îndelungată perioadă în care Occidentul a stabilit agenda regiunii și respectarea dreptului internațional, în mai puțin de cinci ani, s-a ajuns inclusiv la agresiune militară și ocuparea ilegală a altor teritorii.
În continuarea articolului său, ambasadorul României la Varșovia amintește că V4 (Grupul de la Vișegrad), format din Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, s-a format pentru a ieși din „zona gri”, dar nu a reușit inițial să dezvolte o agendă comună de securitate până de curând. În 2010 Grupul a semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul forțelor aeriene iar la scurt timp miniștrii apărării din V4 au decis înființarea unui grup de luptă condus de Polonia. E o alianță de securitate ancorată de prezența puternică a SUA.
În ceea ce privește formatul B9 (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia), grupul a reușit să consolideze Flancul Estic, iar summitul NATO de la Varșovia din 2018 e cel mai bun exemplu: Prezența Aliată a fost puternic consolidată de atunci, de la nordul flancului (Estonia), până spre zona sudică (România, Bulgaria).
„B9 a avut un succes rezonabil până acum în ceea ce privește securitatea regională, în special pe fondul evoluțiilor din vecinătatea estică a Europei. A atins un anumit grad de semnificație geopolitică, în contextul adaptării NATO la o paradigmă de securitate, dar nu a atins încă un nivel necesar de vizibilitate. Abordările grupului nu includ încă probleme legate de securitate UE, deși toate țările B9 sunt membre atât NATO, cât și UE”, mai precizează E.S. Ovidiu Dranga care a analizat și Inițiativa celor Trei Mări, un format care își propune cooperarea regională în Europa Centrală, cu rezultate excelente pe plan politic și economic.
România și Polonia sunt esențiale pentru UE. Inclusiv în proiecte ambițioase precum PESCO
Ambasadorul român concluzionează precizând că Europa Centrală, care a asimilat puternic valorile europene, și-a dezvoltat totodată și o identitate geopolitică proprie. O regiune care prosperă, cu peste 100 de milioane de locuitori și o contribuție de peste 8% din PIB-ul UE. Iar statele din Europa Centrală și de Est joacă un rol esențial în ceea ce privește securitatea. E.S. Ovidiu Dranga e de părere că state precum „România sau Polonia sunt esențiale pentru proiectele ambițioase ale UE în cadrul politicilor de cooperarea structurată permanentă (PESCO) și au pledat constant pentru o cooperare mai profundă între NATO și UE”.
„În prezent, 14 din 30 de membri NATO aparțin acestei regiuni și a Balcanilor de Vest. Ca rezultat direct al eforturilor lor coordonate, aliații central europeni ai NATO găzduiesc în regiune șase sedii NATO, opt unități de integrare a forțelor NATO, 11 centre de excelență NATO, patru grupuri de luptă și mai mult de 5.000 de soldați NATO în sistem de rotație”, amintește ambasadorul român. Dar dincolo de cifre, aceste state au contribuit decisiv la descurajarea Federației Ruse, solicitând în unanimitate o prezență sporită de trupe, ele fiind cele mai afectate de agresivitatea rusă.
România și Polonia, ambele în relații speciale cu SUA, și-au asumat rolul de lideri în regiune
Ambasadorul român amintește că România și Polonia sunt statele cele mai mari de pe Flancul Estic iar PIB-ul lor reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul regiunii. Bugetele României și Poloniei pentru apărare se ridică la aproximativ 15 miliarde de euro anual. „Nu e o coincidență faptul că Varșovia și Bucureștiul și-au asumat rolul de lideri în regiune, ca promotori ai securității, folosindu-se de postura lor din cadrul NATO, de relațiile speciale cu SUA și abordările similare pe subiecte-cheie precum Federația Rusă, controlul de armament sau PESCO”, precizează E.S. Ovidiu Dranga.
„România și Polonia au dezvoltat un model unic de parteneriat bazat pe o recunoaștere reciprocă a punctelor forte și punctelor slabe, pe apropiere diplomatică și militară și responsabilitate regională comună”, a conchis E.S. Ovidiu Dranga, ambasadorul României la Varșovia.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
