Nici Assange, nici avocaţii săi nu vor asista la procedura calificată de WikiLeaks drept "confiscarea ilegală" a unor bunuri printre care s-ar putea afla manuscrise, acte, documente medicale şi echipamente electronice.
Confiscarea bunurilor lui Assange "încalcă legile care protejează confidenţialitatea medicală şi legală" şi nu respectă protecţia acordată presei, susţine site-ul.
Assange a petrecut şapte ani în ambasada ecuadoriană din Londra, înainte de a fi evacuat de poliţia britanică pe 11 aprilie. Pe 1 mai, el a fost condamnat la 50 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea condiţiilor de cauţiune.
Fondatorul WikiLeaks a încercat să evite extrădarea în Suedia, unde este acuzat de viol şi agresiune sexuală. Un procuror suedez a redeschis dosarele respective şi a cerut luni unei instanţe să ordone arestarea lui Assange ca suspect de viol.
Assange a afirmat că s-a refugiat în reprezentanţa diplomatică a Ecuadorului deoarece se temea că Suedia l-ar putea extrăda ulterior în Statele Unite. După evacuarea din ambasadă, în SUA a fost emis un mandat de arestare pe numele său.
Unul din avocaţii lui Assange a declarat că "Ecuadorul încalcă flagrant cele mai elementare norme ale instituţiei azilului, predând toate bunurile personale ale azilantului, fără excepţii, ţării faţă de care acesta era protejat - Statele Unite". El a adăugat că situaţia este "fără precedent în istoria azilului" şi că "ţara protectoare nu poate coopera cu agentul persecuţiei împotriva persoanei căreia îi asigura protecţie".
Autorităţile de la Washington şi Quito nu au comentat imediat anunţul WikiLeaks.
Fereastra strategică a anului 2026: De ce este acesta momentul perfect pentru ca Europa să iasă de sub tutela imprevizibilă a SUA
