În centrul rețelei s-a aflat Gavino Piras, în vârstă de 59 de ani, un fost ofițer al serviciilor secrete italiene, care a acționat sub coordonarea directă a atașatului militar rus la Roma, Mihail Astakov.
Metodele de operare confirmă procedurile clasice ale spionajului militar. Piras colecta informații clasificate prin intermediul unei rețele formate din cinci informatori activi în cadrul forțelor armate italiene, aflați în prezent sub investigație penală. Datele vizate erau stocate pe carduri de memorie microSD și predate ofițerului GRU prin ,,puncte moarte de contact’’, în schimbul sumei de 4.000 de euro per pachet informativ.
În urma acestor acțiuni, guvernul de la Roma a ordonat expulzarea imediată a lui Astakov și a unui alt atașat militar rus, o decizie motivată de interferența directă în securitatea națională și militară a statului.
Spionii ruși căutau breșe în sistemele antiaeriene SAMP/T trimise în Ucraina
![]()
Interesul principal al ofițerului GRU s-a concentrat pe arhitectura de apărare aeriană a Ucrainei, o prioritate tactică majoră pentru planificatorii militari ruși. Astakov a solicitat date tehnice specifice despre sistemele antiaeriene franco-italiene SAMP/T, aflate deja în dotarea trupelor ucrainene.
Documentele anchetei indică că rușii erau foarte interesați de rachetele antiaeriene CAMM-ER, produse de concernul european MBDA. Aceste interceptoare, capabile să lovească ținte la o distanță de până la 45 de kilometri și utilizate deja pe sistemele britanice Sky Sabre și pe cele poloneze din programul Narew, fac obiectul unor negocieri avansate pentru asamblarea lor directă pe teritoriul Ucrainei. Aceste informații vizau direct capacitatea industrială de apărare a Kievului.
Moscova a încercat să fure secretele sistemului ,,Michelangelo Dome înainte de testarea pe front
Un alt obiectiv critic al spionajului rus l-a reprezentat sistemul ,,Michelangelo Dome, dezvoltat de compania italiană Leonardo. Acesta este un sistem de control al focului bazat pe inteligență artificială, prevăzut cu o arhitectură deschisă, conceput pentru a integra diverse platforme antiaeriene aliate într-un lanț unificat de la detecție la lovirea țintei. Interesul rușilor este justificat de planurile privind testarea acestui sistem direct pe frontul din Ucraina în luna noiembrie a acestui an.
Obținerea parametrilor de operare pentru Michelangelo Dome ar permite aviației ruse și operatorilor de drone să identifice breșe de securitate în rețeaua antiaeriană integrată a Ucrainei înainte ca sistemul să devină complet operațional.
Solicitările ofițerului rus au acoperit un spectru larg de tehnologii militare occidentale. Lista de cerințe a inclus planurile Italiei de achiziție a rachetelor de croazieră Storm Shadow, asistența internațională pentru dezvoltarea rachetelor ucrainene cu rază lungă de acțiune și testele companiei Leonardo pentru noi drone subacvatice.
Totodată, serviciile ruse au cerut informații despre activitatea firmei italiene Avio, specializată în sisteme de propulsie, care a semnat un parteneriat cu Armata SUA pentru producția de motoare rachetă cu combustibil solid.
Interceptările au demonstrat că Piras a transmis către GRU și informații referitoare la faptul că serviciile de informații britanice, nu cele italiene, asistă direct Ucraina în planificarea loviturilor de precizie împotriva infrastructurii petroliere din interiorul Rusiei.
Un detaliu operativ important este avertismentul transmis de Piras către ofițerul de legătură rus referitor la eforturile experților italieni de a analiza un tanc rusesc capturat de tip T-90, cu scopul de a înțelege funcționarea sistemului autonom al mitralierei montate pe blindat. Aceste acțiuni confirmă faptul că Moscova utilizează rețelele de spionaj din țările membre NATO pentru a obține un avantaj tactic direct pe front, având ca prioritate absolută cartografierea și anihilarea eforturilor de consolidare a apărării antiaeriene a Ucrainei.