Turcia a pus presiune pe NATO pentru măsuri mai blânde împotriva Belarusului după deturnarea avionului de linie

Tudor Curtifan / 27 mai 2021 / 20:29

Turcia a făcut presiuni asupra aliaţilor din cadrul NATO pentru a dilua reacţia oficială la deturnarea de către Belarus a unui avion de pasageri şi la reţinerea unui jurnalist duminică, au declarat doi diplomaţi familiarizaţi cu chestiunea, sub protecția anonimatului, pentru Reuters.

Alianţa formată din 30 de aliaţi a dat publicităţii miercuri un comunicat de două paragrafe prin care condamnă aterizarea forţată a unui zbor al Ryanair pentru a-l aresta pe jurnalistul Roman Protasevici, dar nu include niciuna dintre măsurile punitive pentru care au insistat ţările baltice şi Polonia.

Comunicatul a fost de asemenea mai puţin dur decât remarcile publice ale secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, care a numit incidentul o "deturnare de stat" şi l-a calificat drept "revoltător".

Ankara a insistat ca orice menţiune de sprijin pentru mai multe sancţiuni occidentale asupra Belarusului şi apelurile la eliberarea deţinuţilor politici din această ţară să fie lăsate în afara textului, au spus cei doi diplomaţi, potrivit Agerpres, care citează Reuters. O formulare care ameninţa cu suspendarea cooperării NATO cu Belarus a fost de asemenea înlăturată, au adăugat ei.

 

Turcia încearcă să își urmărească interesele



Unii diplomaţi susţin că Ankara ar putea încerca să-şi menţină legăturile cu Moscova, cel mai apropiat aliat al Belarusului, şi să menţină legăturile cu Belarus prin intermediul Turkish Airlines, care are zboruri zilnice la Minsk.

O altă posibilitate ar putea fi determinarea Turciei în a-i atrage pe turiştii ruşi în această vară, după pandemia de coronavirus.

O creştere a numărului de cazuri de coronavirus luna trecută şi mai multe avertismente de călătorie au dus la anularea multor rezervări timpurii şi au făcut să se întrevadă perspectiva unui nou an pierdut în turism pentru Turcia, care se bazează pe afluxul de venituri pentru a-şi finanţa datoria externă ridicată.

Ministerul turc de Externe nu a răspuns unei solicitări a Reuters de a comenta aceste informaţii.

"Comunicatul Consiliului Nord-Atlantic privind Belarus a fost convenit prin consens de toate cele 30 de ţări aliate. Nu intrăm în detalii asupra detaliilor discuţiilor din Consiliul Nord-Atlantic, care sunt confidenţiale", a declarat un oficial al NATO.

Unul dintre diplomaţi susţine că Stoltenberg a obţinut acordul tuturor aliaţilor, inclusiv al Turciei, pentru textul final publicat pe site-ul NATO, pentru a evita divizări publice viitoare.

 

Polonia, Lituania și Letonia au fost cele mai iritate de atitudinea Turciei



Insistenţa Turciei asupra unui text diluat a supărat un număr de aliaţi, în special Polonia, Lituania şi Letonia, care insistaseră asupra unui limbaj mai dur, susţin diplomaţii citaţi.

Un al treilea diplomat susţine că rezerva Ankarei a avut drept scop principal utilizarea altor formulări decât cele ale Uniunii Europene, care a prezentat mai multe propuneri de sancţiuni. Printre acestea se află o interdicţie de a pătrunde în spaţiul aerian al UE pentru liniile aeriene belaruse, împiedicare liniilor aeriene din Belarus de a folosi aeroporturile UE şi apelul la liniile aeriene din blocul comunitar de a evita Belarusul.

Turcia nu este membră a UE, deşi este o ţară candidată de mai mulţi ani.

"Mulţi aliaţi au fost nemulţumiţi de Turcia. Era important pentru NATO să răspundă şi este neclar de ce Ankara ar vrea să-l apere pe (preşedintele belarus Aleksandr) Lukaşenko", a declarat un diplomat european prezent la discuţii.

Turcia a devenit un partener mai dificil în ultimii ani pentru unii aliaţi ai NATO, având dispute cu Franţa din cauza politicii sale în Libia, cu SUA în chestiunea Siriei şi cu Grecia asupra drepturilor de forare în Mediterana de Est.

Turcia a cumpărat, de asemenea, sisteme de rachete de apărare antiaeriană S-400 din Rusia, ţară despre care NATO spune că este un adversar care încearcă să destabilizeze Vestul.

SUA şi UE au criticat ceea ce ele percep drept o alunecare către un regim mai autoritar sub preşedintele Recep Tayyip Erdogan, în special de la lovitura de stat eşuată din 2016.

Însă Turcia, care are a doua cea mai mare armată din NATO, se află într-o locaţie strategică între Europa şi Orientul Mijlociu şi are ieşiri la Marea Neagră şi Marea Mediterană, este prea mare şi prea importantă pentru ca UE şi SUA să o poată ignora, comentează Reuters.

Ankara a afirmat în mod repetat că susţine NATO, dar are dreptul de a-şi urma propria politică externă suverană.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy