Recuperarea Tezaurului românesc - un demers legitim pentru limitarea finanțării războiului din Ucraina

Cătălin Costea / 23 Martie 2022 / 15:11
Lev Troțki, adresându-se Armatei Roșii în timpul Războiului Civil Rus, sursă foto: The Guardian
EXCLUSIV
Lev Troțki, adresându-se Armatei Roșii în timpul Războiului Civil Rus, sursă foto: The Guardian

Atunci când se confruntă cu sancțiuni severe, țările vizate sunt adesea constrânse să apeleze la rezerva de aur. Dacă în cazul unor țări percum Iran, Libia sau Venezuela o bună parte din aur este păstrat în afara țării, iar sancțiunile impuse pot ajunge până la a împiedica accesarea acestuia de către regimurile care încalcă flagrant convențiile internaționale, atunci când vine vorba despre Rusia acest lucru nu este posibil, pentru că aurul pe care îl deține este depozitat pe plan intern.

Rusia lucrează de ani de zile pentru consolidarea depozitului de aur, care cuprinde inclusiv cele 91,8 tone de aur fin ale Tezaurului românesc depozitat la Moscova în anii 1916-1917.

Banca Rusiei și-a mărit rezervele de aur de aproape șase ori de la venirea lui Putin la putere, având în prezent al cincilea cel mai mare stoc de aur din lume, de aproximativ 2.150 de tone, evaluat la 132 de miliarde de dolari. Este tipul de activ pe care regimul de la Kremlin l-ar putea vinde pentru a susține rubla, aflată în cădere liberă după ce economiile globale au izolat Rusia ca răspuns la invadarea militară a Ucrainei.

Tocmai pentru a face acest lucru cât mai dificil, sancțiunile interzic instituțiilor din SUA, Regatul Unit și ale Uniunii Europene să facă afaceri cu Banca Centrală a Rusiei. Comercianții și băncile se feresc să cumpere lingourile Rusiei inclusiv în mod indirect sau să folosească alte valute de teama de a nu dăuna reputației sau de a nu fi penalizati.

Ulterior, s-a ajuns la concluzia că Moscova ar putea avea tendința să apeleze la băncile centrale din țări precum India sau China pentru a vinde aur la un preț convenabil sau pentru a contracta împrumuturi în contul aurului. Astfel că, în ultimele zile, mai mulți senatori americani au elaborat un proiect de lege pentru a împiedica și mai mult tranzacțiile cu aur rusesc și a descuraja inclusiv băncile asiatice să cumpere sau să acorde Rusiei împrumuturi garantate de lingouri.

Deocamdată se observă că Beijingul vrea să evite să fie afectat de sancțiunile impuse Rusiei, ceea ce reduce și mai mult opțiunile Kremlinului.

Se poate presupune că, dacă Banca Centrală a Rusiei ajunge într-o situație financiară critică, singura opțiune viabilă rămâne vânzarea lingourilor pe plan intern. Tranzacțiile ar fi efectuate în ruble și la un preț al pieței interne sub cel internațional.

În aceste condiții devine legitimă îngrijorarea României privind protejarea Tezaurului românesc și împiedicarea folosirii acestuia pentru finanțarea războiului cu Ucraina.

În același timp, reluarea demersului de recuperare a aurului românesc s-ar putea bucura de un sprijin internațional greu de obținut în alte condiții, venind ca o măsură suplimentară aliniată la sancțiunile occidentale adoptate pentru limitarea valorificării aurului deținut de Rusia.

 

„Problema tezaurului a marcat relațiile româno-sovietice și apoi româno–ruse din ultimul secol”

 

1. Tezaurul R... (protocol-iasi_29344100.jpg)

Tezaurul României, evacuat la Moscova, dar niciodată recuperat: Protocolul încheiat la Iași, la 14 decembrie 1916

După cum consemnează și pe pagina oficială a Băncii Naționale a României “problema tezaurului a marcat relațiile româno-sovietice și apoi româno–ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova.”

Odată cu semnarea la Moscova, pe 4 iulie 2003, a Tratatului privind relațiile prietenești și de cooperare între România și Federația Rusă, au fost reluate discuțiile oficiale bilaterale pe tema Tezaurului românesc.

În perioada 2003-2016, au avut loc patru sesiuni ale Comisiei comune româno-ruse constituite pe această problemă, însă, în pofida perioadei lungi și a faptului că BNR a prezentat documentele originale care atestă predarea tezaurului său reprezentanților statului rus, discuțiile nu au avansat semnificativ.

În anul 2016, când se împlineau o sută de ani de la de la plecarea primului tren cu aur, guvernatorul Mugur Isărescu declara că “Banca Națională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”, subliniind că nici BNR, nici guvernele României, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat să acționeze pentru recuperarea Tezaurului.

CITEȘTE ȘI: Pe urmele aurului românesc: Tezaurul României, o operațiune militară. Arhivele ruse dezvăluie destinul aurului evacuat la Moscova în 1916

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

DefenseRomania on Facebook

Articole Recomandate

Crossuri externe


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy