Ceremonia, susținută vizibil de Ambasada Rusiei, nu a fost doar un eveniment cultural, ci o mișcare strategică într-un război hibrid purtat de Kremlin în inima Europei. Informaţia a fost publicată în mod oficial chiar pe site-ul Mișcării Internaționale Rusofile (MRI) - prima imagine ataşată.
Liderul acestei noi filiale, Mihail Lauruc, nu este un simplu ,,activist cultural’’. Profilul său, un amestec de afaceri controversate, legături cu crima organizată și conexiuni directe cu serviciile speciale ruse, îl transformă într-un studiu de caz despre cum își selectează Moscova pârghiile de influență în străinătate.
„Măsurile active” (în rusă: активные мероприятия) reprezintă un concept din doctrina de informații sovietică, perfecționat în era modernă. Acestea nu implică doar spionaj clasic, ci o gamă largă de operațiuni sub acoperire – de la propagandă și dezinformare la utilizarea unor rețele de proxy, a unor oameni de afaceri compromiși și a unor organizații de fațadă pentru a submina coeziunea socială, a slăbi alianțele occidentale și a promova interesele strategice ale Rusiei.
Înființarea filialei MRI în România este o manifestare la vedere a acestei doctrine şi vine în completarea unui alt eveniment care a avut loc la inceptul lunii.
Pe 12 iunie, de Ziua Națională a Rusiei, Ambasada sa de la București a găzduit doar o recepție diplomatică unde doi dintre cei mai controversați actori de pe scena publică românească - senatoarea pro-Moscova Diana Șoșoacă și generalul (r) Radu Theodoru, un veteran de 101 ani, vizat de procurorii DIICOT într-un dosar de trădare – au fost ,,falicitati la vedere’’.
Mihail Lauruc, noul șef al rusofililor din România, are un trecut care l-ar face un candidat ideal pentru recrutare de către orice serviciu de informații. Cunoscut în anii 2000 drept „baronul petrolului din Maramureș”, Lauruc a fost arestat de mai multe ori pentru afaceri ilegale cu combustibil. Conform presei vremii, a reuşit să nu fie condamnat datorită unor intervenții politice la nivel înalt.
Lauruc a finanțat filiala unui partid politic controlat de Virgil Măgureanu, primul director al Serviciului Român de Informații post-comunist. Mai recent, s-a asociat cu figuri precum colonelul rus Mikhail Mamiashvili, președintele Federației Ruse de Lupte – un personaj decorat de statul rus și cu grad militar, căruia SUA i-au refuzat viză de intrare. Presa din spațiul ex-sovietic îl leagă pe Mamiashvili de oligarhul belarus Yury Chyzh și de Anzor Kikalishvili, indicat de FBI drept un cap al mafiei ruse în Statele Unite.
Această rețea de contacte – care traversează politica, afacerile dubioase, sportul de performanţă și crima organizată transfrontalieră – este exact tipul de ecosistem pe care serviciile ruse îl cultivă pentru operațiunile sale de influență.
Dosarul „Geția”
Dacă legăturile lui Lauruc ridică semne de întrebare, activitățile apropiatilor săi le confirmă. Numele său apare de cinci ori în dosarul DIICOT denumit „Geția”, o investigație care a scos la iveală o serie de acte de trădare. Subordonatul direct al lui Lauruc de la Uniunea Rutenilor Subcarpatici, Marius Semeniuc, a fost arestat preventiv pentru complicitate la trădare și sprijinirea unui grup infracțional organizat.
Detaliile din referatul procurorilor sunt uluitoare și desprinse parcă dintr-un roman de spionaj. Membrii grupului au avut întâlniri conspirative cu atașații militari ai Ambasadei Rusiei la București, colonelul Alexandr Chuprina și colonelul Evgheny Ignatiev. Ulterior, în ianuarie 2025, Semeniuc și un alt complice au călătorit la Moscova pentru a primi, conform anchetatorilor, „numele viitorului președinte al României” și lista unui cabinet pro-rus pe care intenționau să-l instaleze.
La Moscova, aceștia s-au întâlnit cu Petro Ivanovych Getsko, un separatist condamnat în Ucraina la 20 de ani de închisoare pentru atentate la securitatea națională, după ce s-a autoproclamat „prim-ministru” al unei republici separatiste pro-ruse. Lauruc însuși a fost fotografiat alături de Getsko la Moscova, într-o imagine care cimentează legătura să directă cu actori implicați în ,,dezmembrarea teritorială’’ a Ucrainei.
Cazul filialei MRI din România nu este un incident izolat, ci o piesă dintr-un puzzle mult mai mare. Conferința care a însoțit lansarea, cu tema „Marea Victorie și Rolul Memoriei Istorice”, este un ecou al narativului istoric promovat de Kremlin pentru a justifica agresiunea prezentă și pentru a diviza Europa. Depunerea de coroane la cimitirul militar sovietic este un alt ritual menit să consolideze această viziune.
Aceste rețele, prezentate publicului ca fiind „culturale” sau „civice”, funcționează de fapt ca platforme pentru colectarea de informații, diseminarea propagandei și, așa cum o demonstrează dosarul „Geția”, pentru planificarea unor acte de subversiune directă împotriva statului român.
Ce trebuie să aibă în vedere autorităţile de la Bucureşti când vorbi de Rusia şi aplicarea de măsuri active în România: cel mai periculos atac nu vine întotdeauna sub forma unor batalioane de tancuri, ci prin intermediul unor „baroni” locali, a unor „activiști” și a unor conferințe aparent inofensive, toate orchestrate cu grijă de la distanță pentru a eroda democrația din interior.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
