Raport al serviciilor de informații: Amenințările la adresa securității Ucrainei. Pe termen lung, Rusia poate declanșa o ofensivă de amploare

Gheorghe Orjanu |
Data actualizării: | Data publicării:
 Soldaţi ruşi îmbrăcaţi în uniforme fără însemne care au apărut pentru prima oară în timpul anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014
Soldaţi ruşi îmbrăcaţi în uniforme fără însemne care au apărut pentru prima oară în timpul anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014

“Un război hibrid, un conflict armat, politica agresivă a Rusiei față de procesele socio-economice și politice interne din Ucraina, încercările autorităților de la Kremlin să submineze sprijinul internațional acordat statului nostru” - acestea sunt principalele amenințări la adresa Ucrainei, potrivit unei evaluări a Serviciului ucrainean de Informații Externe (SZRU).

Șeful SZRU, Valery Kondratyuk, la aproape două luni după ce a fost numit (05.06.2020) în această funcție, a explicat că respectivele amenințări se manifestă în multe domenii, plecând de la cel militar până la religios, toate făcând parte dintr-un scenariu complex de război hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit evaluării prezentate de Valery Kondratyuk, amenințările militare sunt:

- suplimentarea masivă de către Rusia, în perioada 2014 – 2020, a efectivelor militare la granița cu Ucraina și în zonele ocupate (peninsula Crimeea și sud-estul Ucrainei), prin înființarea a două armate de arme întrunite – 20 și 8 (24000, respectiv 45000 de militari), a trei corpuri de armată – unul în Crimeea (9000 de militari) și două în sud-estul Ucrainei;

- reînzestrarea trupelor ruse cu armament de ultimă generație în proporție de peste 50 % pe fiecare categorie de forțe (Forțele Nucleare Strategice – 83%, Forțele Aeriene – 75%, Trupele de Desant și Forțele Navale – 63%, Forțele Terestre – 50%), la care adaugă modernizarea/redotarea a aproximativ 67% din sistemele de comandă și control;

- exercițiul strategic “Caucaz-2020” al Forțelor Armate ruse, care va avea loc în această toamnă și care este bazat pe un scenariu ofensiv asupra țărilor vecine. Desfășurarea de forțe este estimată la cel puțin 120000 de militari, 3000 blindate de luptă, 300 de avioane, 250 elicoptere, 50 de nave de luptă și până la cinci submarine.

2. -imagine fara descriere- (5d9268c4_d201_42bf_9eae_dcd82fb9366e_90981000.jpg)

Conform evaluării SZRU, transformarea exercițiului “Caucaz-2020” într-o operație militară propriu-zisă împotriva Ucrainei, cu scopul de a asigura aprovizionarea cu apă a Peninsulei Crimeea, este limitată de următorii factori:

- scăderea prețului petrolului și implicit a veniturilor la bugetul Rusiei;

 - Moscova speră să exploateze situație generată de COVID-19 și să reseteze relațiile cu Occidentul;

 - apropierea alegerilor locale în Ucraina coroborată cu speranțele Moscovei de întări prezența forțele proruse și politica ucraineană;

- mutarea de resurse militare către confruntarea ruso-turcă din Siria și Libia și cea armeno-azeră;

- alegerile locale din Rusia, din septembrie 2020, pe fondul scăderii popularității lui Vladimir Putin la 23% și a unui potențial ridicat de proteste.

 

Rusia poate declanșa o ofensivă de amploare

 

Cu toate acestea, SZRU avertizează că, pe termen lung, Rusia poate declanșa o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, plecându-se de la următoarele premise:

- necesitatea de a distrage atenția populației Rusiei de la o serie de probleme interne (scăderea încrederii în guvernare datorită degradării standardelor de viață, declinului economic rapid etc.);

- nevoia de a aborda problemele socio-economice în Crimeea (alimentarea cu apă, eșecul sezonului turistic);

- concentrarea principalilor parteneri internaționali ai Ucrainei exclusiv pe problemele lor interne (procese electorale, escaladarea problemelor sociale, demografice și economice, refugiați sau terorism).

Amenințările de natură politică, din partea Rusiei, conform SZRU, sunt:

- subminarea bazelor statului și divizarea societății ucrainene. Scopul politic al Rusiei este de a destabiliza viața socială și politică într-o asemenea măsură, încât Kremlinul ar putea ridica problema necesității de a oferi „ajutor umanitar”, urmând ca ulterior Ucraina să dispară ca stat printr-o  îmbrățișare „fraternă”. Tehnicile rusești de punere în aplicare a destabilizării includ provocări, utilizarea agenților de influență, teroare și asasinate politice;

- prelungirea negocierilor, cum ar fi cele de la Minsk, privind Donbasul ocupat, astfel încât acesta să devină independent de facto, dar formal să facă parte din Ucraina, astfel încât să poată influența politicile guvernamentale ucrainene. Modelul a fost deja aplicat în Republica Moldova și Georgia.

Din punct de vedere economic, sunt prezentate următoarele amenințări exercitate de Rusia:

- eliminarea producătorilor ucraineni de pe piețele de vânzări tradiționale și de pe piețele internaționale;

- pătrunderea pe piețele ucrainene cu investiții prin intermediul firmelor paravan;

- perturbarea dialogului Ucrainei cu instituțiile financiare internaționale. Astfel, Rusia încearcă prin campanii de informare în UE, impunerea unei opinii privind nesiguranța sistemului ucrainean de transport al energiei. De asemenea, sunt vizate discuțiile între Ucraina și FMI, Rusia transmițând reprezentanților de rang înalt ai cercurilor bancare și de afaceri din străinătate informații false despre utilizarea necorespunzătoare de către Ucraina a fondurilor de credit;

- embargoul energetic asupra Ucrainei prin lansarea de către Rusia a rutelor ocolitoare de aprovizionare cu gaz, punctul final fiind construcția gazoductului Nord Stream 2 și închiderea rutelor ucrainene.

În evaluarea SZRU, mai sunt prezentate amenințări, din partea Rusiei, în domeniile informațional, religios, escaladarea tensiunilor regionale, cibernetic și de terorism.

În acest sens, sunt evidențiate următoarele tipuri de acțiuni ale Rusiei:

- manipularea prin rețelele de socializare;

- folosirea pe scară largă a știrilor false;

- convingerea cetățenilor ucraineni să rămână în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse;

- exploatarea conflictelor istorice ale Ucrainei cu țările vecine;

 - atacurile cibernetice de inspirație rusă la adresa unor instituții ucrainene;

- unele atacuri, asupra populației civile neînarmate din S-E Ucrainei, executate de către separatiștii proruși.

SZRU concluzionează că regimul politic al Rusiei rămâne principala amenințare externă pentru Ucraina. Autoritățile de la Kremlin nu vor accepta niciodată o Ucraină independentă, unitară și orientată spre vest și de aceea vor continua să desfășoare un război hibrid împotriva statului ucrainean. Între timp, evoluțiile recente atestă formarea unei politici occidentale comune privind utilizarea instrumentelor complexe pentru descurajarea Rusiei, în care sancțiunile vor fi printre multe alte elemente implicate (aceste abordări sunt similare cu cele aplicate în timpul Războiului Rece). Problema identificării în timp util a răspunsului adecvat la amenințările venite din Rusia va domina din ce în ce mai mult agenda serviciilor speciale și a politicienilor din Ucraina.

 

Cel mai probabil scenariu rus pe termen scurt și mediu

 

În finalul evaluării, SZRU prezintă scenariul cel mai probabil de derulare a acțiunilor Rusiei pe termen scurt și mediu.

Astfel, Rusia intenționează să își continue eforturile de a submina Ucraina pentru a-și atinge obiectivul final, readucerea în „zona de influență rusă”, folosind diverse pârghii în acest scop. Odată cu alegerile locale din Ucraina, Rusia va reveni din nou la practica presiunii și provocărilor proactive, scopul fiind provocarea de distrugeri materiale, subminarea încrederii populației în instituțiile statului și  inducerea în Occident a ideii despre Ucraina ca fiind un „stat eșuat” și, prin urmare, de a face cooperarea cu Ucraina toxică pentru liderii occidentali.

Unul dintre elementele din acest context este impunerea ideii de federalizare a Ucrainei ca singura posibilitate reală de soluționare a conflictului prin mijloace politice pașnice. Kremlinul este convins că, având în vedere „diversitatea civilizațională și națională a Ucrainei și influența limitată a guvernului central” (acestea sunt definițiile pe care le-a folosit Moscova), trecerea la o formă federală de guvernare va activa procesul de dezintegrare a statului ucrainean în părți mai mici, care vor fi ușor reintegrate în „lumea rusă” în viitor, cu excepția unui singur teritoriu, pe care Moscova îl denumește „Galiția”.

Punctul cheie al acestei strategii este organizarea alegerilor în zonele ocupate din regiunile Donețk și Lugansk. Rusia insistă să organizeze alegeri pe teritoriile ocupate temporar din estul Ucrainei, fără a fi necesare condiții prealabile, și anume, fără ca Ucraina să restabilească mai întâi controlul asupra frontierei ruso-ucrainene și fără retragerea tuturor grupurilor armate controlate de Moscova. Pe această abordare, emisarii Kremlinului încearcă în prezent să facă lobby în toate platformele de negociere. Nicio altă opțiune nu răspunde intereselor Rusiei în asigurarea controlului politic total asupra regiunilor Lugansk și Donețk în perioada post-conflict.

Conform prognozelor SZRU, în pofida demersurilor făcute de Ucraina pentru procesul de pace, pe termen scurt și mediu, sunt foarte probabile provocări ostile de-a lungul liniei de contact. În acest sens, grupurile armate controlate de Rusia au primit instrucțiuni în scopul folosirii acordurilor de încetare a focului pentru provocări și pentru a căuta modalități de a compromite Ucraina ca parte care a încălcat prima armistițiul.

 

Comentariul autorului:

Până în prezent, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) nu a mai făcut publice evaluări de acest gen, menținându-se în general pe o linie de discreție caracteristică unui serviciu de informații. Astfel de analize erau de regulă apanajul Consiliului de Securitate Națională și Apărare a Ucrainei, Ministerului Apărării sau Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În spatele schimbării de abordare a relațiilor cu publicul și presa, este probabil noul șef al SZRU, Valery Kondratyuk, care anterior a deținut funcții la vârful altor servicii de informații, precum și în administrația prezidențială.

Dintre funcțiile deținute anterior de Kondratyuk, conform CV-ului său postat pe site-ul internet al instituției pe care o conduce, enumerăm:

- atașat al apărării la ambasada Ucrainei din SUA (1999–2002);

- șef al Departamentului de contrainformații din Serviciul de Securitate al Ucrainei (2014–2015);

- șef al Serviciului de Informații (GUR) din Ministerului Apărării (2015-2016);

- adjunct al șefului administrației prezidențiale (2016-2019).

Mai menționăm că a absolvit cursuri în domeniul apărării, în cadrul unor instituții din Olanda și Canada.

Referitor la evaluarea SZRU, pe lângă faptul că prezintă Rusia ca principală amenințare la adresa Ucrainei, detensionează ușor situația în cadrul structurilor de forță ucrainene prin faptul că prin argumente solide estimează ca puțin probabilă o invazie rusească cu ocazia exercițiului strategic “Caucaz-2020”. Cu toate acestea, evaluarea avertizează că totul este posibil și este “timpul greșit de relaxare”.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel