În contextul tot mai tensionat din Europa de Est ca urmare a acțiunilor agresive ale Federației Ruse, și într-un climat de securitate aflat la cel mai scăzut nivel după finalul Războiului Rece încoace, au fost puse unele întrebări cu privire la punctele forte și vulnerabilitățile forțelor armate ale statelor membre NATO.
Desigur că retorica războiului are în general scopul de a instaura panică și de a face rating iar în moment nici România, cât nici NATO nu vor fi angrenate într-un conflict militar, indiferent dacă situația din jurul Ucrainei ar escalada militar iar demersurile diplomatice ar pica.
Însă un exercițiu de imaginație în cazul unui ipotetic conflict ne-ar arăta că poate cea mai mare vulnerabilitate pe care ar avea-o România ar fi producția de pulbere. Practic depindem pentru a produce muniție de alte state precum Bulgaria și, mai grav, Serbia (stat care nu doar că nu e membru NATO, dar e și apropiat de Federația Rusă).
Amintim că fabricile din Romarm, Fabrica de Pulberi S.A. Făgăraș și Pirochim Victoria, pe vremuri, produceau pulberi și explozivi, atât pentru utilizări militare cât și pentru minerit.
Producția de pulberi, o mare vulnerabilitate și un paradox în contextul performanțelor reușite de industria de apărare privată din România
Armata română, trageri de luptă la Smârdan. Sursă foto: Trustul de Presă al MApN
Situația e un paradox oarecum, mai ales că România, prin industria de apărare privată, a reușit performanțe notabile în zona de high tech, de software sau IT. Avem așadar toate „ingredientele” pentru a soluționa problema producției de pulbere. General-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), în cadrul unui interviu acordat DefenseRomania, a analizat această vulnerabilitate.
„Suntem într-un stadiu în care avem o incapacitate de a reface liniile de fabricație a pulberii. E o problemă prioritară pentru Ministerul Economiei. Dar în același timp România are performanțe mai ales în mediul privat în sistemele de comandă control, în integrarea sistemelor de comunicații, în producția de senzori și turele, de armament, pași care sunt de luat în seamă. Acestă situație nici nu e cunoscută și nici nu e bine analizată”, a precizat președintele AORR care a subliniat că a fost „o mare greșeală când s-a renunțat la pulberi pentru că fără pulberi nu ai muniție iar noi cumpărăm din Brazilia, Serbia sau Bulgaria”.
Refacerea liniilor de fabricație de pulberi e esențială. Iar soluția e simplă, trebuie doar voință politică
Pluton AG-9 gata pentru tragere, în timpul unor exerciții militare desfășurate de Armata României în 2005. Sursă foto: MApN
Soluția ar fi simplă. Generalul (rtr.) Virgil Bălăceanu consideră că aducerea unui management din industria privată de apărare, industrie care are performanțe foarte mari, în industria de apărare de stat ar putea reprezenta o soluție. Desigur, pentru ca acest lucru să se întâmple e nevoie în primul rând de voință politică.
„În același timp mediul privat s-a dezvoltat pe componenta de apărare inclusiv pe sisteme de comandă și control unde pe componenta de soft este un exemplu.
E ceea ce înseamnă hight tech. Probabil s-a dezvoltat și pe componenta IT foarte activă în România. Iată de ce nu suntem chiar în situația în care să pornim de la zero. Suntem în situația în care un management al industriei de apărare private trebuie adus în industria de stat de apărare”, a conchis generalul român.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
