Președintele Macron a încercat o primă mediere, la începutul crizei, care a eșuat lamentabil datorită momentelor Maria Antoaneta și Nicolae Ceaușescu. Soarta acestui copil orfan, produs de laborator, trecut prin școlile globalismului arogant și plin de ură la adresa națiunilor și popoarelor, care nu doresc să aibă o gândire unică și un partid unic conducător, părea legată de puținele semne de simpatie arătate de noul stăpân german al Europei.
Multele analize sociologice, politice și desigur de securitate dovedeau impotența intelectuală și filosofică, funciare la Macron, de a înțelege voința unei părți însemnate a Franței, care trădată de politicienii săi, sparge, cu o cadență militară exasperantă, duminică de duminică, geamurile de cristal fals al democrației elitiste, totalitare și globaliste. În macronia cea plină de mașini electrice și poluare ideologică (ce ar trebui să fie interzisă prin lege, că tot vrem ecologia pe bani mulți să conducă), mișcările celor mulți și săraci reprezintă doar o sfidare care merită bătută cu ciomagul pe stradă. De unde și numărul incredibil de mare de răniți și internați în spitale. Dacă în România, o amărâtă de lovitură de stat din august (au ce au românii cu luna august de dau lovituri de stat) s-a lăsat cu strigăte despre gazare și genocid, cu urlete de indignare rugoasă prin Parlamentul European, iată că aceeași Europă tace, înghițind la desert declarațiile medicilor neurologi francezi care atrag atenția că trupele de asalt anti-revoltă din Paris, emploaiate de către macronia, lovesc doar în cap, act interzis de lege, producând leziuni neurologice tipice victimelor unui război, nu al unei manifestații.
În macronia, spitalele franceze gem de răniți, traseele turistice pariziene pentru turiști (veniți cu banii adunați peste an și aduși la all inclusive, cu curse low cost, adevărate sicrie zburătoare) este blocat, imigrația fraternă afro-arabă nu mai poate fi declarată operă de construcție națională, Trump nu mai poate fi dușmanul democrației totalitare și împotriva căruia să o punem de o armată comună europeană, economia gâfăie sub ecologia electrică devenită religie de stat, dar presa liberă franceză se ocupă de așa zisa corupție din România.
Iată că o nouă evoluție, fascinantă prin culoarea locală dată de către minciuna macroniană are loc, aceste zile. Dacă tot nu a reușit să îi bată destul și să îi aresteze pe manifestanții obraznici, macronia le dă comunism pe pâine (pe care oricum, cu mașina electrică, le-o fură mâine). Astfel toate partidulețele comuniste franceze, rupte din, pe vremuri, mărețul PCF, servantul moscovit din timpul Războiului Rece, s-au raliat manifestațiilor de duminică. Mișcare tipică de preluare a forței mesajului insurecțional, prin care nemulțumirile să fie canalizate spre tradiționalele proecte politice. Căci în Franța, poți să fi comunist dar cu voie de la Republică.
Franța, lipsită de soluții
Astfel, puzderie de conducători, toți de stânga sau ultra stânga, au declarat că se alătură manifestațiilor galbene. În paralel, Macron, cum îi stă bine oricărui globalist, în simplă cămașă, dar cu cravată de corporatist, se plimbă prin regatul său, vorbind la dezbaterea națională pe care tot el a propus-o. Două dezbateri au loc astăzi în macronia ecologic-electrică. Una în stradă, cu bocanci în gură, cu veste galbene care muncesc în timpul săptămânii și se bat duminică și cea a gulerelor albe, corporatiste, în săli aseptice, pline de francezi cuviincioși, ascultând noua liturghie scrisă de măritul împărat al globalismului.
Între identitate și iluzie, între națiune și imperiu, are loc astăzi discuția din Franța. Macron nu acceptă ca revolta oamenilor să nu treacă pe la ghișeul de plângeri, ca să primească număr de înregistrare. Revoltații nu mai acceptă ca intermediarul de la ghișeu să fie unul care nu le vorbește nici limba, nici nu le cunoaște cultura. Macron dorește delegalizarea revoltei. Vestele galbene doresc delegalizarea elitei. Un drum al conflictului care va duce spre punctul tensiunii maxime, directe și revoluționare. Franța astăzi nu are soluții la dezbaterile care au loc.
Macronia se prăbușește în ritm cadențat, iar vestele galbene vor continua să spună la fel de violent nu. Momentul Nicolae Ceaușescu devine la fel de fatal copiatorului Macron cât a fost și proprietarului originar. Drama este că alături de curtea franceză, se clatină adevăratele valori ale Europei, de care, cu disperare, România încearcă să se apropie. Iar comuniștii francezi vor da dreptate maselor, uitându-se cu jind, să ocupe o noapte măcar palatul amantei regale, pe care îl visează de când declarau Uniunea Sovietică ca cea mai avansată civilizație pe pamânt. Nimic nu mai are sens.
Notă: Titlul și intertitlurile aparțin redacției, textul și opinia aparțin autorului
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
