Conferința s-a intitulat „Crimea Platform: how a diplomatic initiative can influence the security of the Black Sea region?” ( „Platforma Crimeea: Cum poate influența o inițiativă diplomatică securitatea în regiunea Mării Negre?” și s-a desfășurat online, fiind moderată de Angela Grămadă, președinte al ESGA.
În cadrul evenimentului mai mulți experți au luat cuvântul și au adus clarificări esențiale în ceea ce privește formatul „Platforma Crimeea”, a subliniat Hanna Shelest, în cadrul evenimentului.
Hanna Shelest: E imposibil să excluzi România din discuția despre securitatea la Marea Neagră
Hanna Shelest, Director of Security Program, Foreign Policy Council "Ukrainian Prism", a subliniat importanța pe care România o are în regiunea Mării Neagre, precizând că orice discuție privind securitatea în regiune nu poate exclude România.
Ea a amintit că distanța dintre Constanța și Sevastopol, Crimeea, este de aproximativ 400 de kilometri și poate fi atinsă cu ușurință de rachetele rusești dislocate aici, în principala bază a Flotei ruse a Mării Negre.
Experta ucraineană a subliniat importanța României la Marea Neagră, unde țara noastră are numeroase interese, deține rezerve de gaze naturale, dar și un port vital pentru economie. Nu în ultimul rând, reprezentăm una din frontierele UE și NATO la Marea Neagră, o regiune mică însă cu multe interese.
„Să excluzi România din discuția despre securitatea la Marea Neagră, implicațiile militarizării Crimeei și situația din regiune, este imposibil”.
Propaganda rusă a prezentat România ca principala amenințare la suveranitatea Ucrainei
Războiul din Ucraina. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Kiev
Hanna Shelest a amintit și de narativul propagandei ruse care a făcut tot posibilul să prezinte România drept o amenințare la integritatea teritorială a Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat mai ales în anii 2000 iar ucrainenii au avut un șoc când România a fost singura care a vorbit despre amenințarea pe care o reprezintă acordul de la Harkov pentru securitatea Mării Negre.
Astfel, Hanna Shelest a amintit că în 2010 România a fost singura care vorbit deschis despre pericolul reprezentat de Pactul de la Harkov, semnat între Moscova și Kiev în acel an. Acordul prevedea facilități navale prin staționarea flotei ruse la Sevastopol, în schimbul reducerii ulterioare a prețului pentru gaze naturale. Acordul a fost rupt unilateral de Moscova după anexarea ilegală a Crimeei.
„Președintele României (n.a. - în 2010 în momentul în care Pactul de la Harkov a fost semnat) a fost singurul care a declarat deschis că acest lucru reprezintă o amenințare pentru securitatea regională. În acel moment a fost un șoc în Ucraina. Deoarece propaganda rusă a făcut tot ce se poate pentru a prezenta România ca o posibilă amenințare la suveranitatea teritorială a Ucrainei”, a conchis experta Platformei Crimeea.
Nota autorului: Acest narativ folosit de propaganda rusă, al unui posibil conflict militar între țara noastră și Ucraina, a fost dezvoltat cu precădere în anii 2000.
Totuși, analizând presa din Federația Rusă, chiar dacă acest narativ a pierdut din consistență, din motive evidente - anexarea ilegală a Crimeei de Federația Rusă și invazia militară rusă din Ucraina -, el mai e folosit de către aparatul de propagandă rus.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
