Publicația rusă Vzglyad, cunoscută pentru poziția sa și materialele sale pro-Kremlin, pleacă de la analiza celor spuse de președintele Maia Sandu cu privire la intenția de a modifica Constituția și a reveni la limba română.
În acest sens, amintim că Maia Sandu a declarat că Parlamentul este cel care e în măsură să opereze această modificarea și să înlocuiască sintagma „limba moldovenească” cu „limba română”. Un viitor Parlament ar putea acționa în acest sens, având în vedere că în Republica Moldova vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate pe data de 11 iunie.
În ceea ce privește „limba moldovenească”, aceasta pur și simplu nu există și este un artificiu de care sovieticii și ulterior rușii s-au folosit pentru a rupe și nega unitatea dintre Republica Moldova și România. Crearea unei false identități naționale moldovenești și condamnarea cu „mânie proletară” a unionismului face parte din aceeași strategie.
Socialiștii și presa rusă denunță „românizarea” Republicii Moldova
Revenind la articolul pe care l-am menționat la începutul acestui material, publicația rusă susține că politizarea limbii române de către președintele Maia Sandu e un „pas important spre românizarea Moldovei”, lucru denunțat în cadrul unui interviu acordat jurnaliștilor ruși de Vlad Batrîncea, vicepreşedintele Parlamentului de la Chișinău și secretar executiv în formațiunea politică pro-rusă Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon.
„Pentru unioniști, schimbarea limbii moldovenești în limba română ar fi un pas important către românizarea Moldovei”, precizează Batrîncea. Socialistul acuză președinția că încearcă această modificare în Parlament și nu printr-un referendum unde nu ar avea sorți de izbândă. „Majoritatea cetățenilor noștri consideră că limba lor este cea moldovenească și se vor opune” limbii române, mai spune deputatul socialist.
În continuarea materialului, jurnaliștii ruși alimentează această teorie artificială despre limba moldovenească. „Limba vorbită de majoritatea populației din Republica Moldova este departe de limba română literară”, se arată în textul citat. Rușii spun că moldovenii au dezvoltat un fel de dialect alimentând astfel teoria limbii moldovenești.
În ciuda acestei teorii evidențele sunt greu de negat. Publicația afirmă doar că „limba română și limba literară modernă moldovenească e de fapt una și aceeași”. Jurnaliștii ruși spun că în Basarabia așa-zisa limbă moldovenească a preluat nenumărate slavisme prin care, insinuează aceștia, s-a modificat și desprins de limba română.
Unionismul și „românizarea” Moldovei au distrus o Republică Moldovă sovietică „înfloritoare”
Nivelul propagandistic al materialului atinge punctul culminant în momentul în care jurnaliștii ruși vorbesc despre faptul că „problema limbii a devenit un instrument politic care a distrus o Moldovă sovietică înfloritoare” și despre „românizarea și unionismul” care se fac vinovate pentru războiul din Transnistria.
„Politizarea problemei lingvistice a însoțit Moldova de-a lungul istoriei sale moderne. Și chiar imediat după declararea independenței, românizarea și unionismul au dus la conflictul sângeros din 1992, pierderea Transnistria și pierderea temporară a Găgăuziei”, precizează sursa citată.
Războiul din Transnistria și cinismul rus
În ceea ce privește războiul de pe Nistru, încă dinainte de izbucnire, problematica limbii a născut numeroase probleme, mai ales după introducerea obligativității alfabetului latin, când au existat proteste din partea populației care nu vorbea limba română.
Însă războiul a izbucnit ca urmare a faptului că pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată așa-zisa Republică Moldovenească Nistreană.
Declarația de independență a Republicii Moldova a fost adoptată de Parlament pe data de 27 august 1991 și cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul a cerut URSS să înceapă negocierile cu privire la ocupația ilegală a Republicii Moldova și retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul ei.
Ciocniri au avut loc încă din 1990, primele dintre ele înregistrându-se la Dubăsari. În 1992 după ce Moldova a primit statutul de membru al ONU a fost autorizată de Președinție o intervenție militară împotriva forțelor separatiste care continuau să atace posturi ale autorităților de la Chișinău.
Separatiștii au beneficiat de sprijinul trupelor sovietice și au reușit să își consolideze o mare parte din zona disputată. Pe data de 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnat un acord privind implementarea unei reglementări pașnice a conflictului din Transnistria.
Promovarea ideii că războiul din Transnistria a fost generat de „unionismul și românizarea” care încercau să acapareze o „Republică Sovietică înfloritoare”, nu reprezintă doar denaturarea istoriei ci denotă și cinism.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
