Avionul aparținea companiei Pakistan International Airlines (PIA) și s-a prăbuşit în timp ce se apropia de aeroportul din Karachi. La bordul aeronavei Airbus A320 se aflau 107 persoane.
Se pare că două persoane au supraviețuit tragediei. Autoritățile din Pakistan nu au oferit date cu privire la victime din cartierul rezidențial peste care s-a prăbușit aeronava.
Pilotul român Cezar Osiceanu, care activează în cadrul companiei naționale Tarom, a analizat primele date care se cunosc în legătură cu tragedia din Pakistan, după prima reconstituire, și a tras concluzii îngrijorătoare cu privire la erori de pilotaj.
Redăm mesajul complet al pilotului Cezar Osiceanu:
„Incredibilă reconstituire a catastrofei aeriene ce a implicat avionul Airbus 320 al companiei pakistaneze PIA-dacă ea este corectă și adevărată și va fi probată ulterior cu raportul comisiei de investigații !
Rezultă că
1. avionul Nu a avut trenul de aterizare scos
2. Echipajul nu a anunțat turnul de control că să ia măsurile de rigoare-anunțarea pompierilor, salvările puse în stând by, redirecționarea traficului, etc
3 piloții Nu au declarat urgență cu mesajul obligatoriu “May day! May day!”
Din reconstituirea făcută în bază convorbirilor radio bilaterale și a traseului de pe FlightRadar cel mai probabil, rezultă că
-nu s-au efectuat procedurile de scoatere cu avarie a trenului de aterizare suplimentare,
-este posibil că piloții să nici nu fi anunțat echipajul de cabină despre aterizarea pe burtă ptr ca ei să poată pregăti pasagerii pentru impact conform manualelor de proceduri( astea sigur vor ieși la analiză cutiilor negre dacă sau făcut sau nu)
În plus
1. o aterizare fără tren de aterizare ( “Belly landing” sau “pe burta”) se face în condiția în care se consumă aproape tot combustibilul aflat la bordul avionului ptr a preîntâmpina incendiul și explozia cauzate de frecarea avionului cu pișta de beton la viteză de contact de aproape 200 km/h a unei mase de aluminiu și oțel de peste 35 de tone. Pentru asta avionul trebuia să facă holding până la consumarea cantitătii de petrol, să facă în timpul holdingului manevre repetate de scoatere cu avarie a trenului de aterizare, și toate astea după ce era anunțat organul de trafic turnul adică despre problemă etc
2. O altă greșeală capitală a fost ratarea după contactul cu pișta al avionului! Cred că frică a fost cauza principală a acestei decizii total greșite a comandantului altfel nu se explică
La orice simulator de zbor pe orice tip de avion Boeing, Airbus, Embraer, etc este făcută procedura de scoatere cu avarie a trenului de aterizare, aterizarea fără tren și aterizarea cu ambele motoare cedate !
Ratarea este interzisă total după luarea contactului avionului cu pișta în condițiile lipsei totale ale trenului de aterizare tocmai ptr că riscul rămanerii fără motoare este imens!
3. Inexplicabilă devine și scoaterea micii turbine,RAM AIR TURBINE denumită, care are rolul de a furniza curent electric la bordul avionului în cazul pierderii totale ale generatoarelor electrice de la bord ( 3 bucăti: câte unul pe fiecare motor plus cel al motorului auxiliar APU).
Interesantă este și analiza altitudinii avionului pentru că în conformitate cu convorbirile radio avionul se află la peste dublul altitudinii celei la care ar fi trebuit să fie conform procedurii publicate.
Picajul abrupt al avionului a fost cauzat de nevoia pilotului comandant de a “prinde” pișta și în acest fel de a evită ratarea aterizării.
În mod normal turnul de control l-a întrebat ce intentionează să facă și teoretic ar fi trebuit să îi ordone să rateze. Tot în mod normal pilotul comandant ar fi trebuit demult să rateze iar copilotul să fi propus ratarea”, a transmis pilotul Cezar Osiceanu.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
