Ucraina începe testele pentru o nouă rachetă antibalistică: Proiectul FREYA se vrea o alternativă la Patriot
04 Iunie 2026
Opt rachete Zircon lansate simultan. Niciuna nu a fost interceptată, iar loviturile au generat cel puțin 23 de morți. Este imaginea redusă a situației din teren în care Kievul negociază cu Berlinul un acord de urgență pentru muniție antiaeriană.
În noaptea de 1 spre 2 iunie 2026, Rusia a lansat unul dintre cele mai masive bombardamente combinate din istoria acestui război. Forțele aeriene ucrainene au raportat lansarea a 656 de drone și 73 de rachete, vizând în principal Kievul, dar și Dnepropetrovsk, Harkov, Zaporojie și Poltava. Unitățile de apărare antiaeriană au doborât sau neutralizat 40 de rachete și 602 drone.
Matematica acestui bilanț conține însă un detaliu îngrijorător, și anume faptul că Rusia a lansat 8 rachete hipersonice Zircon dintre care niciuna nu a fost interceptată.
Impacturile celor 30 de rachete balistice, a trei rachete de croazieră și a 33 de drone au fost înregistrate în cel puțin 38 de locuri. Atacul a ucis cel puțin 23 de oameni și a rănit peste 100.
Acest gen de atacuri începe să devine recurent. Cu doar două săptămâni înainte, pe 13-14 mai 2026, Rusia lansase deja ceea ce fusese descris drept cel mai mare atac aerian din întregul război, folosinnd 1.567 de drone și 56 de rachete și soldat cu 27 de morți. În total, în luna mai, Rusia a lansat mai mult de 8.150 de drone cu rază lungă de acțiune împotriva Ucrainei, cu 25% mai mult decât în aprilie, plus 211 rachete.
Zircon, racheta proiectată să distrugă portavioane, este folosită împotriva orașelor ucrainene
Înțelegerea crizei actuale de apărare antiaeriană a Ucrainei necesită o privire tehnică asupra armei cu care Rusia a ales să o forțeze.
Racheta 3M22 Zircon este o rachetă de croazieră hipersonică antinavă rusă capabilă să zboare și să manevreze în straturile dense ale atmosferei.
Proiectată inițial pentru a distruge nave de suprafață de mari dimensiuni, inclusiv portavioane, armata rusă a modificat lansatoarele și o folosește acum pentru a lovi ținte terestre și infrastructură în Ucraina. Viteza variază în funcție de faza zborului și, dacă în faza de croazieră atinge aproximativ Mach 5,5, în coborâre spre țintă poate ajunge rapid la 7,5 - 8 Mach, adică între 6.000 și 9.000 de km/h.
Zircon are o rază de acțiune de 1.000 de kilometri, iar la viteza pe care o atinge lasă apărării antirachetă ucrainene doar cateva zeci de secunde la dispoziție să poată reacționa.
Tactica folosită de Rusia în aceste atacuri a devenit acum bine documentată. Dronele Shahed și Geran ieftine și ușor de doborât intră primele în acțiune, dar rolul lor principal nu este să penetreze apărarea zonei vizate (de regulă a Kievului), ci să o copleșească. În spatele lor vine valul de rachete balistice și de croazieră, inclusiv rachetele hipersonice Zircon. Este o schemă de atac stratificat, conceput să epuizeze mai întâi stocurile de interceptoare, lăsând țintele reale expuse.
Patriot, racheta care lipsește mai de mult
Ucraina a avut unele succese împotriva rachetelor Zircon. A doborât două în martie 2024 și a dezactivat jumătate din cele patru lansate în februarie 2026. Totuși, costul intervenției rămâne extrem de ridicat, fiecare angajare a unei astfel de ținte putând necesita una sau mai multe rachete PAC-3, pe care Ucraina nu le are de loc în număr suficient.
Atacul de la 1-2 iunie a survenit pe fondul unei crize de muniție antiaeriană despre care Zelenski avertizase public de luni de zile.
„Situația se află într-un deficit atât de mare încât nu poate fi mai rău", declarase Zelenski în aprilie în fața televiziunii publice germane ZDF, adăugând că războiul din Orientul Mijlociu are un impact direct asupra Ucrainei prin reducerea șanselor de a primi ajutor militar.
Statele Unite produc doar 60-65 de rachete pentru Patriot pe lună, un volum total insuficient pentru provocările actuale de securitate din Europa și Golful Persic.
Acordul cu Germania: Rachete acum, restituire mai târziu
În acest context, Ucraina a solicitat Germaniei furnizarea urgentă a zeci de rachete interceptoare Patriot suplimentare din stocurile Bundeswehrului în cursul acestui an. Kievul a propus un aranjament prin care ar primi rachetele imediat, în schimbul angajamentului de a livra Germaniei interceptoare care urmează să fie produse în viitor chiar în Ucraina.
Este, în esență, un credit de apărare, cu rachete primite acum și rambursare în natură din producția viitoare ucraineană. Semnificativ este faptul că Ucraina se poziționează nu ca beneficiar pasiv al ajutorului, ci ca viitor producător capabil să onoreze astfel de angajamente.
Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, iar biroul lui Zelenski nu a răspuns solicitărilor Bloomberg. Berlinul nu a luat încă o decizie, dar aceasta ar putea fi anunțată înainte sau în cursul summit-ului NATO din 7-8 iulie.
Cererea actuală vine după o serie de livrări anterioare. Germania a livrat Ucrainei 35 de rachete PAC-3 în martie 2026, după ce ministrul apărării Boris Pistorius a negociat un pachet împreună cu parteneri europeni, inclusiv Olanda. Cinci rachete au fost livrate din stocurile proprii ale Bundeswehrului, iar 30 achiziționate colectiv cu aliații europeni. În aprilie, Berlinul a livrat un pachet de ajutor militar în valoare de 4 miliarde de euro, care a inclus finanțare pentru câteva sute de rachete Patriot.
Licența americană, un blocaj care costă vieți
Soluția pe termen mediu pe care Ucraina o urmărește este producția proprie de rachete Patriot. Această opțiune pare însă pusă în așteptare după ce Washingtonul a acordat Poloniei aprobarea preliminară pentru localizarea producției de rachete Patriot. E drept că Kievul a cerut mai târziu acordarea licenței, dar lipsesc total indiciile unor progrese semnificative în acest sens.
Zelenski a insistat că SUA ar putea crește producția de Patriot în beneficiul tuturor aliaților: „Putem crește producția de rachete Patriot. Ar ajuta Ucraina. Ar ajuta Orientul Mijlociu și orice altă țară pe care Statele Unite decide să o sprijine."
Acesta a ținut să precizeze că, până când Europa nu va dezvolta propriul sistem similar de apărare antirachetă, Ucraina va continua să aibă nevoie de sprijin american.
Atacul din noaptea de 1-2 iunie a readus în atenție faptul că, deși Ucraina reușește să gestioneze destul de bine combaterea dronelor, cea a rachetelor balistice și hipersonice rămâne deficitară pentru că necesită interceptoare Patriot scumpe, rare și produse insuficient. Rusia a înțeles acest calcul și îl exploatează sistematic, rotind tipurile de arme în funcție de stocurile cunoscute ale adversarului.
Negocierea dintre Kiev și Berlin din această săptămână nu este în esență despre obținerea de către Ucraina a câtorva zeci de rachete interceptoare, ci despre crearea unui cadru logistic care să-i permită menținerea unui scut antiaerian funcțional deasupra propriilor orașe în perioada care urmează.
