Numele Macedoniei și opoziția Greciei provoacă noi tensiuni între Skopje și Atena la șase ani de la Acordul de la Prespa

Darius Muresan , Nicolae Iordan |
Data publicării:
Sursă foto: Ministerul Apărării din Grecia - Facebook
Sursă foto: Ministerul Apărării din Grecia - Facebook

Noii lideri ai instituțiilor din Skopje sunt hotărâți să nu folosească denumirea constituțională a statului - Macedonia de Nord - nici în interiorul, nici în afara țării, în pofida multor reacții din partea Greciei, care cere respectarea acordului la care sa ajuns cu privire la schimbarea numelui din Macedonia, în Macedonia de Nord.

Aniversarea a șase ani a Acordului de la Prespa, semnat pe 17 iunie 2018, găsește cele două țări tensionate, mai ales după 12 mai, când noul președinte macedonean, Gordana Siljanovska Davkova, nu a folosit numele de stat al țării în timpul ceremoniei de depunere a jurământului în Parlament.

Chiar și într-un discurs susținut duminică la summitul pentru pace globală, noul președinte a folosit sintagma "țara mea", în timp ce în toate anunțurile publicate de cabinetul său, Davkovka este menționată drept "președintele statului".

Candidatul la funcția de prim-ministru, Hristijan Mickoski, continuă să folosească în discursurile sale vechiul nume al statului, Republica Macedonia.

"Este dreptul meu uman să-mi numesc țara așa cum vreau și simt", a spus Mickoski, comentând reacțiile părții grecești, care a avertizat asupra consecințelor în cazul în care "principiile de bază ale Acordului de la Prespa continuă să fie încălcate".

Macedonia de Nord este țară candidată la aderarea la UE din 17 decembrie 2005, dar nu a putut începe discuțiile de aderare din cauza dreptului de veto al Greciei, țară care a insistat să schimbe numele statului, din cauza regiunii sale din nord, numită Macedonia.

După 13 ani de blocade, cele două țări au ajuns la Acordul de la Prespa, care prevedea schimbarea numelui din Republica Macedonia în Republica Macedonia de Nord.

Grecia și-a ridicat apoi dreptul de veto și doi ani mai târziu, Skopie a aderat la NATO și a făcut pași către UE.

Cu toate acestea, după ultimele alegeri organizate de Macedonia de Nord, care au dus la putere două nume noi, Grecia a avertizat că va putea utiliza dreptul de veto.

Oficialii greci au spus că sunt în favoarea consolidării relațiilor dintre cele două țări, dar că așa ceva se poate realiza doar după respectarea obligațiilor care decurg din Acordul Prespa.

Ministrul adjunct de externe al Greciei, Aleksandra Papadopoulou, a declarat presei macedonene că ""președintele și premierul nu sunt cetățeni obișnuiți și că pentru ei folosirea numelui constituțional nu este o chestiune personală".

"Suntem vecini, suntem aliați în NATO și cred că vom fi și parteneri în Uniunea Europeană, așa că ne dorim ca această vecinătate să continue și să se consolideze. Grecia dorește să continue cooperarea strânsă cu țara dumneavoastră. Dar există o bază pentru această cooperare și aceasta este Acordul Prespa. Respectarea tuturor obligațiilor de drept internațional, inclusiv Acordul Prespa, este baza cooperării. Vreau să cred și aștept cu nerăbdare continuarea cooperării cu noul Guvern. Mesajul este foarte clar, acordurile internaționale trebuie respectate. Numele statului este Macedonia de Nord. Acest nume ar trebui folosit atât în ​​interiorul, cât și în afara țării", a declarat Papadopulo.

Reprezentantul pentru formarea noului Guvern, Hristijan Mickoski, a spus că Guvernul pe care îl va conduce va respecta Acordul Prespa, dar consideră că folosirea numelui statului "este dreptul fiecăruia de a-l folosi așa cum simte".

În plus, Mickoski a precizat că noul guvern va întocmi un document cu date privind obligațiile pe care cele două state le-au implementat, întrucât, potrivit acestuia, și Atena are obligații pe care trebuie să le îndeplinească.

Actualul ministru al Afacerilor Externe, Bujar Osmani, a declarat că "partea greacă și-a îndeplinit principala obligație, deblocarea aderării țării la NATO".

Ciocnirile dintre Skopje și Atena au atras atenția Statelor Unite și a Uniunii Europene, care au cerut în special Macedoniei de Nord să respecte prevederile Acordului de la Prespa, ca document care garantează pacea, stabilitatea și perspectiva europeană pentru cetățenii săi. 

Cu ocazia celei de-a șasea aniversări a Acordului de la Prespa, cei doi semnatari ai acestuia, foștii premieri Zoran Zaev și Alexis Tsipras, au organizat o conferință pentru pace și dezvoltare durabilă la Atena.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel