La începutul lunii iulie, Lituania a inițiat procesul prin care abandonează interdicția privind desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său. Mai exact, Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a anunțat că partidele parlamentare au convenit să elimine articolul 137 din Constituție, care interzice în mod explicit armele de distrugere în masă pe teritoriul lituanian.
„Situația geopolitică se înrăutățește. Constituția noastră a fost scrisă într-un moment în care circumstanțele erau complet diferite”, a declarat Nausėda, menționând că în prezent nu există planuri concrete de stocare a armelor nucleare în țară.
Ministrul Apărării, Robertas Kaunas, a justificat inițiativa susținând că Lituania rămăsese practic singurul membru al Alianței cu o interdicție constituțională explicită asupra acestui tip de armament, ceea ce, potrivit lui, o împiedică să utilizeze pe deplin potențialul de apărare al NATO.
Acțiunea Lituaniei vine într-un moment în care alte state nordice și baltice își semnalează deschis disponibilitatea de a găzdui arme nucleare ale NATO.
Estonia, Suedia și Danemarca și-au exprimat disponibilitatea pentru o astfel de măsură în ultimele luni.
Avionul de luptă multirol Rafale cu racheta de croazieră ASMP-A / Sursa foto: MBDA
Între timp, Franța și Germania încearcă să preia inițiativa în stabilirea a ceea ce numește un sistem nuclear la nivelul Uniunii Europene.
Jens Spahn, membru al partidului de guvernământ CDU, a pledat anterior pentru ca Germania să obțină acces la arme nucleare franceze și britanice.
Pe de altă parte, președintele Macron a lansat o invitație pentru toate statele europene de a se alătura umbrelei nucleare franceze, lansând conceptul de "descurajare avansată".
Până acum, mai multe state au fost de acord să adere la inițiativa Parisului: Marea Britanie, Germania (un partener cheie în acest demers), Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Norvegia sau Danemarca. România încă nu a dat vreun semnal că ar dori să se alăture acestui demers.
Inițiativele europene vin să completeze umbrela SUA, care pare a fi încă alături de Europa, în ceea ce privește apărarea strategică.
Amintim că, potrivit unui raport Financial Times din 1 iunie 2026, SUA se află în primele etape ale unor discuții confidențiale privind extinderea desfășurării armelor nucleare dincolo de cele 6 țări care participă în prezent la acest program (Belgia, Germania, Italia, Olanda, Turcia și Regatul Unit).
Documentul menționează în mod specific interesul Poloniei și al statelor baltice, în timp ce Finlanda nu este menționată direct, însă eliminarea obstacolului legal ridică întrebarea dacă ar putea fi inclusă pe lista viitorilor candidați.
Legea care a pus în mișcare acest lanț de evenimente a fost semnată de președintele finlandez Alexander Stubb vineri, 26 iunie 2026, finalizând procesul inițiat de parlament pe 17 iunie.
Noile prevederi, care intră în vigoare la 1 iulie, permit importul, transportul, furnizarea și deținerea de arme nucleare atunci când acest lucru este necesar pentru apărarea finlandeză, apărarea colectivă a NATO sau cooperarea în domeniul apărării.
Decizia vine la trei ani după ce Finlanda, o țară anterior neutră, s-a alăturat NATO, ca răspuns direct la invazia Rusiei în Ucraina.
De asemenea, la începutul aceleiași luni, NATO a înființat o nouă unitate permanentă a Forțelor Terestre Înaintate (FLF) din Finlanda la Rovaniemi, Finlanda, prima desfășurare permanentă a forțelor aliate la granița cu Rusia - atingerea unui obiectiv stabilit de guvern la începutul mandatului său și acceptat ulterior de Aliați.
Deși guvernul Finlandei reiterează că țara „nu are planuri” de a găzdui arme nucleare în timp de pace, legea deschide posibilitatea legală de a face acest lucru în viitor, în conformitate cu programul NATO de partajare a armelor nucleare, în cadrul căruia echipajele aeriene aliate pot livra bombe nucleare tactice dacă un conflict convențional escaladează într-unul nuclear.
Dar Moscova avertizează că o astfel de înarmare europeană ar duce doar la o nouă escaladare a tensiunilor.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a descris decizia Finlandei de a renunța la "neutralitatea nucleară" drept o „victorie a rusofobiei oarbe” asupra bunului simț.
Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU la Geneva, Ghenadi Gatilov, a avertizat că Moscova va trata armele nucleare de la granițele sale (fie în Finlanda, fie în Polonia) ca „o amenințare directă care justifică contramăsuri compensatorii”.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a acuzat și el Finlanda de rusofobie și a anunțat că țara vecină ar putea deveni una dintre țintele armelor nucleare rusești.
Deocamdată, cel mai probabil scenariu este ca Finlanda să nu găzduiască arme nucleare pe termen scurt, deoarece o astfel de decizie ar necesita un acord politic separat în cadrul NATO și al SUA, dar obstacolul juridic a fost eliminat.
Andy Burnham la Downing Street. Continuitate atlantistă cu accente europene, într-un moment în care Marea Britanie nu își mai permite ezitări
