Invitat de președintele Camerei Lorzilor să susțină discursul anual Lord Speaker's Lecture, Petraeus a subliniat transformările radicale din teatrele de operații și rolul pe care Regatul Unit trebuie să și-l asume în acest context global periculos.
În discursul său, Petraeus a expus unele vulnerabilități ale Occidentului și a făcut unele recomandări privind pericolul reprezentat de dronele autonome, însușirea lecțiilor din războiul ruso-ucrainean și nevoia unei noi viziuni privind conceptul de război.
Petraeus a explicat că armatele occidentale nu dispun în prezent de sisteme de protecție eficiente împotriva roiurilor de drone autonome. Acestea vor domina câmpul de luptă pe măsură ce războiul avansează dincolo de sistemele controlate individual de operatorul uman.
El a susținut că eliminarea cerinței unui pilot uman individual pentru fiecare platformă ar permite formațiunilor fără pilot să crească dramatic în dimensiune, putând produce roiuri considerabil mai mari decât cele posibile cu sistemele operate de la distanță, în prezent.
„Apariția sistemelor complet autonome în lunile și anii următori va reprezenta o altă evoluție profundă. Eliminarea constrângerii impuse de numărul de piloți umani va face posibile operațiuni fără echipaj uman la o scară mult mai mare - inclusiv roiuri pentru care în prezent nu avem o apărare adecvată.”
Petraeus a numit războiul din Ucraina ca „laboratorul militar definitoriu al acestui secol”. Conflictul a demonstrat viabilitatea integrării masive a sistemelor fără pilot cu: senzori avansați, software-uri, inteligență artificială și procese de țintire ultrarapide.
„Suntem martorii convergenței schimbărilor tehnologice, operaționale, industriale și organizaționale către un mod complet nou de a purta război. Informațiile sunt colectate, analizate, diseminate și se acționează pe baza lor cu o viteză fără precedent. Senzorii și sistemele de gestionare a luptelor sunt conectate la un număr vast de sisteme fără pilot, capabile de efecte de precizie în fiecare domeniu.”
Direcția de evoluție a fizionomiei războiului este foarte clară în adoptarea pe scară largă a UAV-urilor. Petraeus a spus că marea majoritate a pierderilor umane rusești se datorează dronelor ucrainene, în timp ce tehnica de luptă terestră consacrată operează sub amenințarea persistentă a armelor de supraveghere și lovire de precizie.
Petraeus a îndemnat Marea Britanie să devină prima mare națiune occidentală care își reorganizează complet instituțiile de apărare în jurul noului concept de război. Marea Britanie este în frunte privind răspunsul la schimbările de pe câmpul de luptă în contextul războiului din Ucraina, a spus Petraeus.
Generalul a declarat că Regatul Unit a demonstrat „claritate strategică” încă de la început și a oferit un sprijin exemplar Ucrainei încă de la invazia la scară largă din 2022.
„Aceasta oferă acum Marii Britanii o altă oportunitate: să devină prima națiune occidentală majoră care își organizează instituțiile de apărare în jurul noului concept de război pe care Ucraina l-a inițiat și, procedând astfel, să contribuie la transformarea NATO însăși”, a declarat Petraeus.
Tehnologia fără strategie este inutilă. Este nevoie de o nouă viziune privind conceptul de război precum și de noi instituții Un pilon central al discursului din Camera Lorzilor a fost critica adusă abordării pur tehnologice a războiului.
„O mare parte a discuțiilor s-a concentrat, în mod firesc, pe tehnologii individuale - sisteme fără pilot, inteligență artificială, război electronic, capacități cibernetice, atacuri de precizie, sisteme de gestionare a luptelor și altele. Fiecare contează. Dar lecția principală este mai amplă: însuși conceptul de război se schimbă.”
Este nevoie de o reformă conceptuală, nu doar achiziții. Statele membre nu ar trebui să se limiteze doar la cumpărarea de tehnologii noi. Prioritatea absolută trebuie să fie dezvoltarea unei doctrine de război complet noi, urmată de instituțiile care să o susțină. Sistemele de achiziții militare trebuie adaptate pentru a ține pasul cu ritmul alert al schimbărilor tehnologice.
„În acest mediu, avantajul decisiv nu va aparține doar celor care inovează din punct de vedere tehnologic, ci și celor ale căror instituții învață mai repede decât adversarii lor. Războiul devine o competiție continuă în ceea ce privește învățarea și adaptarea instituțională - capacitatea de a identifica lecții, de a le încorpora rapid în doctrină, proiectarea forțelor, achiziții, instruire și dezvoltarea liderilor și de a repeta procesul înainte ca adversarul să-i ajungă din urmă”, a spus fostul director al CIA.
Petraeus a dat exemplu chiar SUA care, deși sunt cele mai avansate tehnologic și inovează permanent, încă nu au reușit să transforme fundamental forțele armate pentru noul tip de război.
„Statele Unite nu au dezvoltat încă noul concept revoluționar de război pe care îl necesită acest moment și cu atât mai puțin nu au început vastele schimbări rezultate în structura forțelor, organizare, instruire, educarea liderilor, aprovizionare și personal”, a adăugat Petraeus.
„Provocarea cu care ne confruntăm... este să recunoaștem că conceptul de război se schimbă fundamental și că instituțiile noastre trebuie să se schimbe odată cu acesta, urgent”, a spus Petraeus.
Fostul șef al CIA a concluzionat că liderii politici și militari vor fi nevoiți să conteste structuri de forță care au funcționat cu succes timp de generații. Această restructurare va întâmpina o rezistență puternică din partea grupurilor de interese instituționale și industriale tradiționale.
Nota autorului: Petraeus și-a ținut discursul într-un context militar extrem de dinamic.
Lideri politici și militari din țările membre NATO, precum și mediul de analiză militară, susțin că Ucraina și Rusia inovează permanent și la o scară foarte mare în războiul dintre ele, făcând mutații rapide, cele mai multe dintre ele fiind câștigătoare și introduse imediat pe front. Cele două inovează și testează chiar în luptă noi tehnologii iar ulterior le standardizează și construiesc sisteme și structuri care să le susțină pe front și în spatele acestuia.
Pe de altă parte, Occidentul învață prea puține lecții sau cu întârziere și riscă să rămână în urmă deoarece, în continuare, subestimează pericolul reprezentat de forțele armate ruse într-un război convențional. Una dintre lecțiile ignorate este că tancurile și alte blindate clasice nu mai pot ajunge la mai puțin de 10 - 15 km de linia frontului. Iar, țările NATO încă se bazează pe aceste tancuri și blindate deși nici cele echipate cu protecții avansate nu rezistă la lovituri multiple cu drone.
Însă dincolo de partea militară, există lideri politici din Europa, majoritatea în opoziție dar unii la putere, care tratează superficial amenințarea reprezentată de Rusia. Ralierea acestor lideri la curente suveraniste promovate din Rusia, China și chiar din SUA reprezintă o eroare cu impact major în supraviețuirea națiunilor lor deoarece, în domeniul apărării restul țărilor lumii nu se pot compara nici pe departe cu niciuna dintre cele trei.
Nu tancurile sovietice, ci provocările hibride: Cum folosește Kremlinul trupele din Transnistria pentru a bloca Chișinăul
