Germania, zguduită de un scandal de corupție: Berlinul ar fi oferit SUA un miliard de euro pentru a ridica sancțiunile la Nord Stream 2

nord-stream-2-costructie-gazoduct_66017500
Sursă foto: www.Nord-Stream2.com
Construcția controversatului gazoduct Nord Stream 2 a produs un cutremur pe scena politică germană după mass-media a obținut o scrisoare prin care Germania propunea SUA investiții de un miliard de euro în schimbul ridicării sancțiunilor în construcția gazoductului Nord Stream 2.

Scrisoarea a apărut inițial în ziarul german Die Zeit și a fost publicată de un ONG pentru mediu, scrie publicația Stern și datează din luna august 2020.

Potrivit sursei citate, Olaf Scholz, ministrul Finanțelor a guvernului de la Berlin, i s-a adresat omologului său de la vremea respectivă, din cadrul Administrației Trump, secretarului Trezoreriei, Steven Mnuchin. Oficialul german solicita Washingtonului ca SUA să ridice sancțiunile impuse companiilor implicate în construirea gazoductului care va lega Germania de Federația Rusă - controversatul Nord Stream 2.

În schimbul acestui „serviciu”, Germania ar fi promis că va investi un miliard de euro pentru a importa gaze naturale lichefiante din Statele Unite ale Americii.

Nord Stream 2 va lega Germania de Federația Rusă. Rușii au reluat lucrările în pofida sancțiunilor americane

Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 9,5 miliarde de euro (11,6 miliarde de dolari), finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Ucraina se numără printre cei mai aprigi critici ai conductei Nord Stream 2, care se aşteaptă să aducă 55 miliarde de metri cubi de gaz natural din Rusia în Germania. Mai multe state din Europa Centrală și de Est se opun de asemenea proiectul, printre cele mai vocale fiind Polonia. 

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Germania, cea mai mare economie a Europei, spune că conducta este pur şi simplu comercială.

Tudor Curtifan este jurnalist, analist de politică externă și internă și din 2018, redactor-șef al publicației DefenseRomania, cea mai mare publicație media din România din arealul geostrategic. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior a parcurs programul „Securitate și bună guvernare” în cadrul Universității naționale de Apărare „Carol I” (UNAp). Publică și participă activ ca speaker sau moderator la conferințe internaționale în domeniul securității și politicii externe și interne, precum și la diferite emisiuni TV. Printre ariile sale de interes se numără contrapropaganda, spațiul ex-sovietic, industria de apărare sau integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații.
Alte știri de interes
x close