Generalul american este cel care conduce Frontier Europe, parte a a Middle East Institute, ce se concentrează pe activitatea strategică din regiunea Mării Negre.
Regiunea Mării Negre nu trebuie neglijată mai ales după ceea ce s-a întâmplat în 2014, invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, anexarea ilegală a Crimeei și implicarea Moscovei în conflictul din Donbas. Toate aceste evenimente au prins Occidentul nepregătit, mai ales după „relaxarea” care a avut loc în urma victoriei din Războiul Rece.
Erdogan duce Turcia pe un drum greșit, dar NATO trebuie să se străduiască să țină Turcia aproape
În aceste condiții pentru securitatea la Marea Neagră, Turcia joacă un rol fundamental. Generalul Philip Breedlove admite că situația în ceea ce privește Turcia este una provocatoare pentru Alianțiă iar președintele Erdogan duce țara „într-o direcție îngrijorătoare”, dar Ankara e vitală pentru NATO. În opinia sa, mai bine Alianța trebuie să țină Turcia aproape, nu să o îndepărteze.
„SUA și noua Administrație Biden trebuie să dezvolte o strategie pentru Marea Neagră. În ceea ce privește Turcia, am spus că ne aflăm într-o perioadă foarte provocatoare. Președintele Erdogan duce Turcia într-o direcție care cauzează multe îngrijorări în capitalele statelor Aliate, inclusiv în SUA.
Turcia e un aliat extrem de important și vital din punct de vedere geostrategic în regiunea Mării Negre. Trebuie să luptăm să ţinem Turcia în Alianţă, şi nu să găsim metode de a o îndepărta”, a precizat generalul Philip Breedlove.
Situația în care se află Turcia nu e cea mai gravă. Franța 1866
Generalul american a admis însă că există probleme precum cele generate de decizia Turciei de a achiziționa sisteme rusești S-400, dar aceste probleme trebuie abordate cu iscusință de factorul politic. „Ideea e că trebuie să ne străduim să ținem Turcia cât mai aproape de NATO”, a mai punctat Philip Breedlove care a spus că situația actuală nu e cea mai gravă și a amintit de mutarea Cartierului General al NATO la Bruxelles.
Generalul Philip M. Breedlove a făcut referire la momentul martie 1966, când printr-un memorandum adresat celorlalte 14 state membre, Franța și-a anunțat intenția de a retrage personalul francez din comandamentele militare integrate ale NATO. Totodată, Parisul anunța că își încheie activitatea forţelor franceze în cadrul comandamentelor internaţionale şi cerea Cartierului General al NATO, unităţilor aliate şi altor baze care nu se aflau sub autoritatea franceză să părăsească teritoriul Franţei.
Anunţul francez despre părăsirea structurilor NATO (n.a. Atenție, Franța nu a dorit să iasă din NATO) a căzut ca un fulger asupra relaţiilor internaţionale.
Solicitarea Parisului era motivată de faptul că începând din momentul reîntoarcerii la putere ca lider al ţării în 1958, generalul Charles de Gaulle dorise să reformeze Organizaţia – în special în ceea ce privea politica nucleară, structura integrată de comandă şi rolul conducător al SUA în cadrul NATO – dar nu Alianţa însăşi.
Tratatul semnat la Washington în 1949 constituise un grup de ţări pentru a se opune ameninţării Uniunii Sovietice. Înfiinţată între 1950 şi 1954 în baza unei decizii a Consiliului Nord Atlantic (NAC), Organizaţia urma să fie condusă pe timp de pace de un general american. Aceasta avea ca sarcină să realizeze o structură de comandă integrată, să elaboreze planuri operative pentru forţele dislocate în Europa şi să coordoneze instruirea şi integrarea acelor forţe.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
